Abuzurile din Romania trec oceanul

Va scriu in numele mamei mele care locuieste in Romania. Dinsa isi iubeste tara mai mult ca orice. Isi doreste sa nu mai vada mame cu lacrimi in ochi, nevoite sa isi abandoneze copiii si sa plece la lucru in strainatate. Vrea sa nu mai sufere pentru copiii romani nemincati si fara posibilitatea de a merge la scoala, desculti si nemigiiati de soarta, sa nu mai vada tineri care isi iau sau vor sa isi ia viata pentru ca nu au de lucru, si sa nu mai intilneasca batrini batjocoriti, suferinzi si fara demnitatea de a avea un sfirsit de viata linistit si decent. Mama isi doreste sa ne pastram valorile morale ca romani si sa nu ne plecam fruntea in fata marilor puteri care au devenit "mari puteri" doar datorita  unor cirscumstante istorice. Si sa nu uitam vorbele lui Vlahuta care spunea ca: "Intr-o tara atit de frumoasa, cu un trecut atit de glorios, cum sa nu ne fie o adevarata religie iubirea de tara ...si cum sa nu ne ridicam fruntea ca falnicii strabuni de-odinioara mindri ca pot spune 'Sunt Roman.'"

Parintii mei multumesc pentru grija Guvernului Ponta care a dat inapoi pensiile luate abuziv de regimul dictatorial al lui Basescu.