Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Cine uita istoria e condamnat sa repete greselile.

Cauzele principale care au dus la aparitia starii de insolventa:

Vanzari efectuate in pierdere
Decizia managementului de a vinde sub costul de productie a fost de natura sa submineze economic societatea, constituindu-se intr-una dintre cauzele care au condus Oltchim catre insolventa.
…Faptul ca Oltchim SA a livrat produse vandabile sub costul de productie unor firme din grup este cu atat mai grav in conditiile in care pretul de vanzare este mult inferior cotatiei ICIS. Cu alte cuvinte, pretul de piata permitea ridicarea cotatiilor produselor proprii macar la nivelul anularii pierderii.
…au existat clienti carora li s-au vandut produse sub costul unitar de productie, aceasta insemnand ca, din start, respectivele tranzactii au generat marje brute negative si, prin urmare, pierderi.

Masuri manageriale inadecvate
In urma analizarii evolutiei economico-financiare inregistrate de catre debitoare in perioada 2009-2012, se poate concluziona in sensul ca managementul acesteia nu a fost capabil sa se adapteze la evolutia pietei si ca, in contextul instalarii crizei economice, nu a reusit sa implementeze un program anti-criza coerent. Dimpotriva, deciziile care au fost implementate au condus la adancirea pierderilor si la imposibilitatea de redresare a societatii.

Tranzactii comerciale controlate direct sau indirect de managementul societatii
In perioada 2009-2012, volumul total al tranzactiilor dintre Oltchim S.A. si companiile controlate de catre managementul societatii a fost de aproximativ 71,4 milioane Euro.
Avand in vedere complexitatea raporturilor comerciale si numarul contractelor si lucrarilor contractate, nu se poate face o apreciere completa numai in baza informatiilor culese pana acum si prezentate. Se impune, asadar, analizarea in amanunt, printr-o expertiza tehnica si financiara aprobata de Comitetul Creditorilor, a fiecarui contract in parte, sub aspectul: necesitatii, oportunitatii, pretului, executiei lucrarii, echivalenta prestatiilor etc.

Investitii ineficiente care au decapitalizat substantial societatea
Societatea debitoare a realizat, in perioada analizata, o serie de investitii cu grad redus de performanta si care au avut nevoie de un efort financiar substantial, fara a avea o perspectiva reala de recuperare, avand la baza decizii de management care demonstreaza angajarea inadecvata a resurselor societatii, care nu au fost folosite in scopuri sustenabile si generatoare de profit, precum si lipsa unei strategii pe termen mediu si lung.

Remunerarea non-performantei
Masurile managementului cu privire la schema de personal si de remunerare a angajatilor societatii nu numai ca nu au reflectat, asa cum s-ar fi impus, o regandire a acesteia fata de starea de insolventa deja instalata la acea data, ci, dimpotriva, au fost de natura a impovara excesiv si nejustificat societatea, anihiland orice posibilitate de adaptare a acestei scheme la masuri ce s-ar fi impus a fi luate in vederea redresarii societatii.

….Practic, prin aceste masuri, managementul a remunerat non-performanta si a contribuit in mod direct la adancirea pierderilor. (n.r. ceea ce se intampla si acum)