S.O.S. familia!

PARANOIA
Atreia nevroză cu care Freud sa ocupat, pe lîngă isteria de travestire şi cele
trei stări de anxietate neurotică, morală şi de realitate, este paranoia sau
complexul de megalomanie, care merge mînă în mînă cu cel de perscuţie şi
inferioritate. Grandomania este doar manifestarea prin care el este compensat.
Freud, la fel ca şi alţi psihiatri – printre care în primul rînd Storddard –, îl
corelează cu homosexualitatea, asupra căreia încă din antichitate, din cea greacă
mai ales, stăruia legenda unei „dragoste superioară”. Aceasta, datorită faptului că
o dată cu instaurarea patriarhatului, sa acreditat şi teza că unirea dintre bărbat şi
bărbat – amîndouă fiinţe superioare – ar fi deasupra celei normale, în care apare
şi fiinţa pretins „inferioară” a femeii, împotriva cărei Nietzsche şi Schopenhauer
atît de mult au tunat şi fulgerat. La originea tragediei elene – din lucrarea cu
acelaşi nume – Nietzsche vede chiar lupta dintre matriarhat şi patriarhat cu
triumful acestuia din urmă. Puţin înainte, Goethe afirmase, însă, principiul
eternei feminităţi care ne înalţă şi care după toată probabilitatea este mult mai
aproape de adevăr. Nu este mai puţin adevărat că Oscar Wilde, ca şi Proust de
altfel, au căutat să contrazică înţeleapta sa afirmaţie. Sincera mărturisire a
păcatului, cu bucuria revenirii la normal, apare în opera lui Gide, Dacă boaba de
grîu nu moare. Dr. Faustus a lui Thomas Mann încearcă un nou elogiu al
pretinsei logodne dintre geniu şi homosexualitate, în care un cuvînt de spus are
şi sifilisul. Povestea va rămîne, totuşi, cum nu se poate mai dureroasă şi
îndurerată, iar geniul formei, în care povestea este îmbrăcată, nu poate acredita
„blestemul” ce a plutit deasupra fiului său, distins scriitor şi el, care din această
cauză s-a sinucis."

Citate din "Psihologie si literatura", N. Margineanu ( Licenţiat, doctor filosofie, specialitatea principală psihologie, cu menţiunea magna cum laude al Universităţii din Cluj. Docent în psihologie la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj, Studii de specializare la Universităţile din Leipzig, Berlin şi Hamburg, Sorbona – Paris şi Londra. Cercetător ştiinţific în calitate de bursier al Fundaţiei Rockefeller la Universităţile Harvard, Yale, Columbia, Chicago şi Duke. Director al Institutului de Psihologie la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj.Director al Laboratorului Psihotehnic al Ministerului Muncii din Cluj,
la Sibiu. DEŢINUT POLITIC, Cercetător ştiinţific principal, gradul II, la Institutul de Ştiinţe Pedagogice,însărcinat cu direcţia Filialei din Cluj. Profesor suplinitor, cu sarcini de cercetare ştiinţifică, la Catedra de Psihologie a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” dinCluj. Profesor invitat la Universitatea din Bonn. Profesor invitat la Universitatea din Hamburg. Invitat al Fundaţiei Rockefeller în S.U.A. pentru anii 1979-1980. Se întoarce în ţară când medicii americani confirmă diagnosticul de cancer.Se stinge din viaţă la 13 iunie 1980, la Cluj.)

În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.