#36175: musafir - Re: CRISTI 

 A uitat gaozarul  de Ghioca vremurile cand venea cu Cernev Zaremba la Pitesti. sa faca strategii cu Dumitru Marin ? acum ne tradeaza impreuna cu dumitru? 

Noi nu am uitat.

Dumitru ne-a tradat mereu ,,,,,,,vezi ccm din perioad petrom /omv (ordonta omv) iar acum negocierea pe sub masa cu Bogdan Stanescu privind planul fara termene de plata si sursele de finantare . Ee s_a intamplat cu planul de semnaturi pe care trebuiau sa_l indeplineasca sefii de la pitesti ?

HAI LA VALCEA IN OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!

S.O.S. OLTCHIM !!! SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA LA  SC. OLTCHIM SA.

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata  ABROGATA

http://portal.just.ro/

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar

Informaţii generale

 Părţi

 si TOTI CREDITORII CU CREANTE....

BREAKING NEWS ALERT OLTCHIM: PLANUL DE REORGANIZARE 2015 APROBAT DE CREDITORII OLTCHIM,URMEAZA JUDECATORUL-SINDIC 25 martie 2015. AMANARE DECIZIE 22.04.2014

OLTCHIM ARE PLAN DE REORGANIZARE 2015:

https://www.youtube.com/ Publicat pe 5 feb. 2015

BREAKING NEWS:Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM

CREANTELE OLTCHIM. 

ESTE PUBLIC SI PE SITE-UL BDO DIN LINK-UL PUBLICAT

1. Creditorii garantaţi primesc între 68-75% din valoarea creanţelor acestora (...).

2. Creditorii salariaţi primesc 100% din valoarea creanţelor acestora.

3.Creditorii bugetari primesc între 16-18% din valoarea creanţelor acestora (…).

4.Creanţele chirografare, conform art. 96 din Legea 85/2006, primesc 30%.

5.Celelalte creanţe chirografare primesc 0%,

se arată în planul Rominsolv – BDO.: Plan_Reorganizare_Oltchim

 Bursa de Valori Bucuresti, in data de 20 ianuarie:

5 februarie 2015 - propunerea planului de reorganizare si depunerea acestuia; => depus

9 februarie 2015 - publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a anuntului referitor la planul de reorganizare; = > depus

2 - 10 martie 2015 - votarea planului in cadrul adunarii creditorilor; => APROBAT 9 martie 2015

Planul de reorganizare a Oltchim a fost aprobat de:

 TOTI CREDITORII CU CREANTE

1.  86% din creditorii garantaţi, APROBAT

2.  100% din creditorii esenţiali (furnizori de utilităţi), APROBAT

3.  99% din creditorii bugetari, APROBAT

4.  75,5% din creditorii salariaţi, APROBAT

5.  67% din creditorii chirografari. APROBAT

In termen de 15 zile anul 2015 de la depunerea la tribunal a procesului-verbal al adunarii creditorilor, prin care planul a fost aprobat, judecatorul sindic trebuie sa se pronunte asupra confirmarii acestuia.  = >

JUDECATORUL SINDIC 25 martie 2015. AMANARE DECIZIE 22.04.2014

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Chinezii intră pe uşa din dos în România. Tigrii asiatici ignoră proiectele cu statul şi cumpără afacerile companiilor private.

Mai multe grupuri din China au devenit, indirect, investitori în România, după ce au cumpărat o serie de mari companii vestice prezente şi pe piaţa locală, precum Pirelli sau Smithfield. În schimb, marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern trenează.

În timp ce marile proiecte ale statului în parteneriat cu China bat pasul pe loc, investitorii din ţara Mătăsii „invadează“ România, prin cumpărarea unor mari companii din Occident care deţin unităţi şi în ţara noastră.   

Compania de stat China National Chemical a anunţat în urmă cu două zile preluarea producătorului italian de anvelope Pirelli, într-o tranzacţie evaluată la 7,1 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari). Aceasta este una dintre cele mai mari achiziţii ale unei companii chineze din ultimii ani.
Pirelli are două fabrici în România, una de anvelope la Slatina, în judeţul Olt, şi alta de filtre pentru motoare, aflată la Bumbeşti-Jiu, din judeţul Gorj.
Pirelli mai avea o fabrică la Slatina, unde producea sârmă, dar aceasta a fost vândută la finele anului trecut către grupul belgian Bekaert.  
Pirelli Tyres România, care controlează activitatea fabricii de la Slatina, avea 2.157 de angajaţi la finele anului 2013, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1,58 de miliarde de lei şi un profit net de 27 de milioane de lei.  În schimb, la Bumbeşti-Jiu, Pirelli & C. Eco Technology are 150 de salariaţi, iar în 2013 înregistra pierderi de 44 de milioane de lei, la venituri de 15,9 milioane de lei.  

Smithfield, filiera chinezească Producătorul de carne de porc
Smithfield este un alt exemplu. Shuanghui Group, cel mai mare procesator de carne din China, anunţa în mai 2013 un acord de preluare a Smithfield Foods pentru 7,1 miliarde de dolari.  
Grupul american deţine în România fostul combinat Comtim din Timişoara, achiziţionat în 2004. Tot atunci, Smithfield a preluat şi Agrotorvis. Ulterior, compania a cumpărat şi 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti, precum şi un pachet de 50% la Depozitul Frigorifer din Tulcea. Săptămâna trecută, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, anunţa că o companie din România a primit acceptul Autorităţii Sanitar-Veterinare din China pentru exportul de carne de porc. Aceasta este Smithfield.  

Export de cereale
Exportul de cereale româneşti este o altă activitate importantă pentru partea chineză. Consiliul Concurenţei tocmai a avizat la începutul lunii ianuarie preluarea integrală a două companii româneşti: United Shipping Agency - proprietara unui terminal de cereale şi United Shipping and Chartering - care deţine un depozit, ambele în Portul Constanţa. Cele două sunt preluate de către traderul olandez Nidera de la oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Numai că, mai departe, Nidera este deţinută în proporţie de 51% de către COFCO, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară din China, cu peste 60.000 de angajaţi în întreaga lume. Potrivit revistei „Fortune“, COFCO este în topul celor mai mari 500 de corporaţii de pe mapamond, cu venituri de 30 de miliarde de dolari şi active de 46,9 miliarde.  

Marile proiecte, cu viteza melcului
Dacă aceste tranzacţii au avansat rapid, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern pentru domeniul energetic sau pentru infrastructură.

  ** Reactoarele 3 şi 4.
Cel mai impresionant este proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la 6,5 miliarde de euro. Nuclearelectrica a selectat deja investitorul pentru acest proiect, respectiv compania China General Nuclear Power Corp. Numai că negocierile bat pasul pe loc, deoarece proiectul are nevoie de ajutoare de stat masive din cauza costurilor imense.

  ** Taniţa.
Hidrocentrala de la Tarniţa, din judeţul Cluj, este un alt proiect energetic important. Hidro Tarniţa, compania de proiect, a primit oferte din partea a cinci consorţii, toate din China. Hidrocentrala pe pompaj costă peste un miliard de euro, iar aceasta este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic naţional în cazul în care reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi realizate. Guvernul a aprobat mai multe facilităţi pentru proiectul de la Tarniţa, dar aceste ajutoare de stat trebuie aprobate ulterior şi de către Comisia Europeană. 

  ** Investiţii termo.
Complexul Energetic Oltenia a semnat anul trecut un acord cu compania China Huadian pentru construcţia unui grup de 500 MW la Rovinari, investiţie de circa un miliard de dolari. Lucrările trebuiau să demareze în cursul acestui an, numai că, mai nou, Complexul Energetic Oltenia are o situaţie financiară delicată şi are nevoie de restructurări masive. De altfel, situaţia mineritului şi a producerii de energie pe bază de cărbune a fost unul dintre punctele fierbinţi de pe agenda discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, în urma cărora Guvernul şi instituţiile financiare nu au convenit o scrisoare de intenţie.   Situaţia este asemănătoare şi la Complexul Energetic Hunedoara. Aceasta semnase un contract cu China National Electric Engineering pentru modernizarea termocentralei Mintia, dar Andrei Gerea, ministrul Energiei, a renunţat deja la idee deoarece documentele semnate de companie nu aveau avizele necesare, iar echipamentele erau unele învechite.   Aceeaşi companie, China National Electric Engineering era interesată în 2013 să realizeze şi un grup de 300 MW la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) Turnu Severin. Între timp, RAAN a intrat în insolvenţă şi se va închide controlat.

 ** Trenuri de mare...fantezie.
În domeniul infrastructurii, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, anunţa la finele lui 2013 proiectul unui tren de mare viteză, pe ruta Viena-Bucureşti-Constanţa. Numai că acesta avea un cost estimat la 11 miliarde de euro şi a fost abandonat. Anul trecut însă, la vizita premierului Victor Ponta în China, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta ar costa mai puţin, „doar“ 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuie să circule pe această rută.  

 ** Oltchim, de la interes major la zero oferte
Combinatul chimic Oltchim este un alt punct pe agenda întâlnirilor cu investitorii chinezi. Dacă în luna noiembrie 2013 consorţiul chinez Baota Petrochemical-Junlun Petroleum îşi anunţa intenţia de a cumpăra Oltchim, în 2014 grupul de companii din China nu a depus nicio ofertă, deşi Oltchim a fost scos la licitaţie de patru ori.
Recent, Junlun a anunţat din nou că vrea să cumpere Oltchim, iar o delegaţie va sosi în România în luna mai, în vederea fundamentării investiţiei pe care partea chineză vrea să o facă în România.  

Blocurile din Craiova, singurul proiect de stat avansat Primăria municipiului Craiova a devenit prima din România care a încheiat direct un contract cu o societate chineză. Acesta a fost semnat în luna septembrie de către Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, şi Yang Gencai, preşedintele companiei Shandong, care va investi 35 de milioane de euro pentru ridicarea a zece blocuri la Craiova. În total, 1.800 de locuinţe ar urma să fie construite. Mai mult, apartamentele vor fi vândute sub preţul pieţei, la 400 de euro pe metrul pătrat, potrivit Olguţei Vasilescu.

Citeste mai mult: adev.ro/nlqt62

#36182: - Oltchim, de la interes major la zero oferte!!! 

 GAOAZA RETARDATAAAAA,SA MI LINGI SULA CU MATA PT. CA ASA VREA FOTA,IA L SI PE AVRAM,HAI PAAAAAAAAAAAAA

#36183: TIC TAC - VINE MUISTUL DE CERNEV SI NE O LIGEEEEEEE 

 AM UITAT SA MA RECOMAND;EU SUNT UNICUL PICASSO.

#36184: - Re: VINE MUISTUL DE CERNEV SI NE O LIGEEEEEEE 

 Pai sa stii ca unicul handicapat!

Buna seara,

tot citesc petitia ,voi vorbiti numai de trecut...injuraturi si nimic concret despre viitor....

Totusi voi stiti ce pasi trebuiesc facuti in viitorul apropiat si pentu  cel indepartat?

Cu respect...

#36186: eu - Pt viitor... 

 Intreaba-l pe creanta.

Ala le stie pe toate.

#36186: eu - Pt viitor... 

 Se vorbeste si de viitor cat si de trecutul nerezolvat si agravat accentuat, fiind termen in procesul insolventei 887/90/2013 / L 85/2006 din 22.04.2015  pentru aprobarea planului de reorganizare,  sau respingere, ceea ce nu se doreste pentru ca duce la faliment, noi dorim evitarea falimentului si aprobare plan de reorganizare, asa ca trebuie sa se faca achitarile...plati creante catre creditori prin plan de reorganizare, mai este si convocator AGOA pentru 29.04.2015 la sediul Oltchim. Acestea sunt viitor cat si trecutul care nu s-a rezolvat.

#36185: - Re: Re: VINE MUISTUL DE CERNEV SI NE O LIGEEEEEEE 

 MA FACI HANDICAPAT MA GAOAZA RETARDTA,PAI UN HANDICAPAT CA FOTA V A TRAS O PRIN GURITE DE 2 ANI,REPET MEREU CA SA NU UITE LUMEA MAI TRDATORILOR,,,,ZLOTIII BAAAA ,TRADATORILOR.

#36187: - Re: Pt viitor... 

 COCALAR SI POPONAR IMPUTIT CE ESTI,NU CUMVA LE AI STIUT TU PE TOATE CU TACTO CRA CRA,,UNUL NUMIT TAMBALAGIUL OLTCHIMULUI?

#36189: TIC TAC MAI SOBOLANULE RETARDAT,TIC TAC,A MAI TRECUT O ZI. - Re: Re: Re: VINE MUISTUL DE CERNEV SI NE O LIGEEEEEEE 

 Betiv si prost: COMBINATIA PERFECTA PENTRU UN LOOSER CA TINE!

Nu stiu cum te rabda pamantul.

#36191: - Re: Re: Re: Re: VINE MUISTUL DE CERNEV SI NE O LIGEEEEEEE 

 TI AR MAMICUTA DRACULUI DE NEMERNIC SI TRADATOR ORDINAR,MAI AI TUPEUL SA COMENTEZI,DENIGREZI SI SA JIGNESTI,TU VORBESTI LINGAULE DE CUM MA RABDA D ZEU?

Firmele Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, având calitatea de administratori judiciari ai societăţii Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, au decis recent convocarea şedinţei ordinare a Adunării Generale a Acţionarilor pentru data de 29 aprilie 2015. Ordinea de zi cuprinde următoarele proiecte de hotărâri: aprobarea raportului administratorului special al societăţii pentru exerciţiul financiar 2014, întocmit conform anexei nr. 32 a Regulamentului CNVM nr. 1/2006, cu modificările şi completările ulterioare; aprobarea situaţiilor financiare individuale ale SC Oltchim SA, încheiate la 31 decembrie 2014, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), aşa cum este prevăzut în OMFP nr. 1286/2012, în baza raportului administratorului special al societăţii şi raportului auditorului financiar, aferente anului trecut; aprobarea situaţiilor financiare consolidate ale SC Oltchim SA
încheiate la 31 decembrie 2014, întocmite în conformitate cu IFRS, în baza raportului administratorului special al societăţii şi raportului auditorului financiar, aferente anului 2014; aprobarea datei de 19 mai 2015, ca dată de înregistrare, în conformitate cu Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital, şi a datei de 18 mai 2015, ca dată calculată în conformitate cu prevederile din regulamentul CNVM nr. 6/2009. Se va mai discuta, de asemenea, împuternicirea lui Victor Avram, director general adjunct al societăţii, pentru efectuarea tuturor formalităţilor necesare înregistrării hotărârilor AGA din data de 29 aprilie 2015 la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vâlcea. La Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Oltchim SA sunt îndreptăţiţi să participe şi îşi pot exercita dreptul de vot numai acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor societăţii la data de referinţă (20 aprilie
2015) personal, prin reprezentanţii legali (în cazul persoanelor juridice), prin alţi reprezentanţi cărora li s-a acordat o împuternicire (procură) specială sau o împuternicire generală, în condiţiile din Legea nr. 297/2004, ori pot vota prin corespondenţă.

Oltchim a avut pierdere din activitatea curentă de 42,8 milioane de euro

Potrivit raportului administratorului special al SC Oltchim SA din anul 2014, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie în anul trecut era de 24,26%, realizat prin funcţionarea următoarelor secţii: Electroliza cu membrană, utilizată la capacitatea maximă la care poate funcţiona în condiţiile tehnice actuale (82%); Propenoxid şi polioli-polieteri - funcţionează în interdependenţă tehnologică, utilizate la 70% din capacitate, limitate de cantitatea de clor produsă de Electroliza cu membrane şi de cantităţile care se pot aproviziona din alte surse, de asemenea, limitate; Oxo-alcooli, repornită în luna septembrie 2014 şi care în luna noiembrie a funcţionat la 58% din capacitatea de producţie, fiind limitată de starea tehnică a catalizatorilor utilizaţi în instalaţii (care urmează a fi înlocuiţi la prima revizie generală, care se va efectua după un an de funcţionare), precum şi de faptul că societatea a reintrat pe piaţa acestui produs după trei ani, iar vânzările sunt mai reduse la început (în data de 12 decembrie 2014 a fost oprită temporar funcţionarea acestei secţii, din cauza lipsei cererii de pe piaţa externă, la produsele oxo-alcooli). Sunt oprite următoarele linii de producţie: linia de producţie anhidridă ftalică - dioctilftalat din luna august 2012; instalaţia Electroliză cu mercur din luna mai 2012; secţia PVC din luna septembrie 2011; secţia Monomer din noiembrie 2008 şi Divizia Petrochimică Bradu din noiembrie 2008. Pierderea totală înregistrată de SC Oltchim SA în anul 2014, în sumă de 459,3 milioane de lei (103,3 milioane de euro), este formată din pierderea din activitatea curentă (42,8 milioane de euro) şi din pierderea din ajustări depreciere (60,5 milioane de euro). Comparativ cu anul 2013, pierderea totală s-a diminuat cu 601,4 milioane de lei (134 milioane de euro). În anul 2014, SC Oltchim SA a
crescut gradul mediu de utilizare a capacităţilor de producţie de la 20,69% până la 24,26%, ceea ce a condus la creşterea cifrei de afaceri cu 129,6 milioane de lei, respectiv cu 26%, de la 497,9 milioane de lei în anul 2013, la 627,5 milioane de lei (141,2 milioane de euro) în anul 2014; reducerea pierderii totale din activitatea curentă cu 52%, de la 407,2 milioane de lei în anul 2013 la 190,3 milioane de lei în anul 2014 (reducere cu 216,9 milioane de lei, respectiv 48,4 milioane de euro); îmbunătăţirea indicatorului EBITDA (rezultat înainte de dobânzi, taxe, amortizare) strict din activitatea de producţie, de la minus 895,9 milioane de lei în anul 2013, la minus 40,6 milioane de lei (9,1 milioane de euro) în anul 2014. Valoarea exportului realizat de societate în anul 2014 este de 100 de milioane de euro, respectiv 71% din cifra de afaceri, şi este în creştere cu 31 de milioane de euro, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Rezultatele financiare s-au obţinut din surse proprii, fără credite

Faptul că societatea a reuşit atingerea unui punct de echilibru reiese şi din prezentarea în sinteză a rezultatelor înregistrate în luna noiembrie 2014 (luna decembrie nu este reprezentativă pentru activitatea SC Oltchim SA, datorită perioadei de vacanţă de pe piaţa externă, unde valorifică peste 70% din producţie), comparativ cu luna februarie 2013, prima lună după intrarea în procedura insolvenţei. Din datele prezentate de conducerea SC Oltchim SA se constată: triplarea cifrei de afaceri lunară, de la 5,4 milioane de euro în februarie 2013 la 16,1 milioane de euro, în luna noiembrie 2014, respectiv o creştere cu 10,7 milioane de euro. De asemenea, valoarea lunară a livrărilor la export a crescut cu 8,2 milioane de euro, respectiv de 4,8 ori în luna noiembrie 2014, comparativ cu luna februarie 2013; dar şi înregistrarea unui punct de echilibru, în care veniturile lunare din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile de exploatare, mai puţin amortizarea lunară, respectiv înregistrează EBITDA pozitiv de 383.000 de euro, o îmbunătăţire cu 4,5 milioane de euro, comparativ cu cel înregistrat în prima lună de după intrarea în insolvenţă, de minus 41 de milioane de euro. Aceste rezultate s-au obţinut, în principal, din surse proprii, fără a contracta credite pentru a-şi finanţa capitalul de lucru. Stocurile de produse finite au prezentat valori scăzute, cuprinse între 1,4 milioane de euro şi 2,9 milioane de euro, iar viteza de rotaţie a scăzut la 7 zile, societatea reuşind astfel să valorifice foarte repede producţia realizată şi, implicit, autofinanţarea. Singura finanţare obţinută după intrarea în insolvenţă a fost de 1,5 milioane de euro, în urma încheierii unui contract de asociere în participaţiune cu RCS&RDS, firmă cu capital integral privat, prin care a fost finanţată revizia generală şi repornirea instalaţiei de
oxo-alcooli, în luna septembrie 2014. Astfel, s-a reuşit atingerea, în cursul lunii noiembrie 2014, a unui grad de utilizare a capacităţii de producţie, în medie, de 27% care, coroborat cu conjunctura favorabilă de pe piaţa externă la polioli-polieteri, a permis SC Oltchim SA să înregistreze, începând cu luna octombrie 2014, rezultate pozitive din activitatea operaţională. Rezultatele obţinute ulterior intrării în insolvenţă au condus şi la o stabilitate în relaţia cu salariaţii. Astfel, în ultimul an, SC Oltchim SA a achitat lunar contravaloarea drepturilor salariale aferente unei luni (avans, lichidare, tichete de masă). În aceste condiţii, societatea este la zi cu acordarea tichetelor de masă, dar înregistrează în continuare restanţe salariale pentru 2,5 luni, întârziere care provine de dinainte de intrarea societăţii în insolvenţă. În anul 2014, producţia a crescut faţă de anul 2013, dar compania a
continuat să nu funcţioneze la capacitate maximă din lipsa capitalului de lucru, o parte din instalaţii fiind în continuare oprite, iar unele chiar trecute în conservare. Vânzările SC Oltchim SA au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 111 milioane de euro în 2013, la 141 de milioane de euro, în 2014. După intrarea în insolvenţă a societăţii, vânzările au înregistrat creşteri lunare, dar, cu toate acestea, cotele de piaţă deţinute de produsele fabricate pe principalele pieţe de desfacere au fost nesemnificative.

continuare...

http://www.impactreal.ro/

#36193: NEWS OLTCHIM: - Actionarii Oltchim, convocati sa aprobe rezultatele financiare pe 2014 ale societatii  

 Cantitatea de propilenă aprovizionată a crescut la 57.316 tone în 2014

Din punctul de vedere al activităţii de aprovizionare, anul 2014 s-a dovedit pentru SC Oltchim SA a fi unul mai bun, în raport cu 2013. Societatea are în prezent peste 150 de furnizori, majoritatea cu capital privat. Procedural, activitatea de achiziţie a materiilor prime a cunoscut o îmbunătăţire în 2014, faţă de anul precedent, ca urmare a aprobării de către Ministerul Economiei, în februarie 2014, a ultimelor norme procedurale interne privind atribuirea contractelor de achiziţie, cu prevederi mai flexibile şi adaptate condiţiilor de piaţă concurenţială, în raport cu condiţiile restrictive impuse, în anul 2013, prin OUG nr. 34/2006. Incertitudinea furnizorilor de materii prime, legată de posibilitatea SC Oltchim SA de a rămâne pe piaţă, s-a diminuat pe parcursul anului 2014. Referitor la modalităţile de plată, aceştia au continuat să fie reticenţi şi au menţinut solicitarea de plată în avans, iar, treptat,
unii dintre furnizori au acceptat plata la termen, garantată cu bilet la ordin. În cursul anului 2014, comparativ cu 2013, din ce în ce mai multe firme şi-au manifestat interesul de a colabora sau de a relua colaborarea cu SC Oltchim SA. Pe fondul creşterii producţiei de polioli şi al repornirii instalaţiei Oxo-alcooli în septembrie 2014, cantităţile de materii prime achiziţionate au crescut, unele dintre ele considerabil, faţă de anul anterior. Astfel, cantitatea de propilenă aprovizionată a crescut de la 34.734 de tone în 2013 la 57.316 tone în 2014, o creştere accentuată înregistrând din luna septembrie 2014. Creşterea a avut loc şi pe fondul unei situaţii favorabile de piaţă, care a constat în scăderea preţului petrolului în noiembrie 2014 şi, în consecinţă, a preţurilor tuturor produselor petrochimice, precum şi ca urmare a repornirii instalaţiei Oxo-alcooli. Sursele de aprovizionare s-au diversificat substanţial, fiind atât din ţară, cât şi din afara ţării. În ceea ce priveşte etilenoxidul (materie primă în fabricarea poliolilor), cantitatea achiziţionată în 2014 a crescut cu 60% faţă de 2013, respectiv de la 2.564 de tone la 4.114 tone. Acest produs este o materie primă cu caracter de raritate, iar sursele de aprovizionare au rămas în mare parte aceleaşi (integral din afara României), atât din Uniunea Europeană, cât şi din ţări terţe din afara UE. Cantităţile de materii prime achiziţionate pentru secţia Electroliză (sodă calcinată, acid sulfuric, sare soluţie) au crescut uşor, sursele rămânând aceleaşi, respectiv surse din ţară (pentru soda calcinată şi sare soluţie) şi surse din UE (pentru acidul sulfuric). Furnizorul de energie electrică şi abur industrial al SC Oltchim SA este CET Govora, cei doi parteneri aflându-se într-o relaţie de interdependenţă tehnologică, în sensul că aburul industrial produs de furnizor nu poate fi livrat către alte entităţi. SC Oltchim este unic producător în România de polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidridă ftalică, dioctilftalat. Societatea produce o gamă variată de polioli-polieteri dezvoltaţi în propriul Centru de cercetare, cu calitate la nivelul marilor producători. Pe piaţa europeană, cererea pentru tipurile de polioli-polieteri produse în cadrul SC Oltchim SA înregistrează o creştere tot mai mare. În următorii ani se estimează creşteri anuale medii ale cererii de 2,5% în ţările Uniunii Europene şi de 5% pentru restul ţărilor din Europa. Pentru Orientul Mijlociu şi Africa se estimează o creştere medie anuală a cererii de peste 6%.

Activitatea, concentrată pe sectoarele polioli şi sodă caustică

În cursul anului trecut, SC Oltchim SA a produs şi a livrat trei categorii de produse: polioli-polieteri, cu o pondere de 70% în cifra de afaceri; produse clorosodice, cu o pondere de 20% în cifra de afaceri; produse oxo-alcooli, cu o pondere de numai 3,5% în cifra de afaceri (instalaţia de oxo-alcooli a fost repornită în luna septembrie 2014). Produsele cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri au fost poliolii. Societatea intenţionează să-şi concentreze activitatea pe sectoarele polioli şi sodă caustică, dar a repornit în 2014 şi instalaţia de oxo-alcooli şi vizează şi repornirea instalaţiei de plastifianţi. Acidul clorhidric şi hipocloritul de sodiu sunt produse secundare, obţinute în procesul de electroliză, şi sunt valorificate preponderent pe piaţa internă, acestea necesitând condiţii speciale de depozitare şi transport. Oprirea activităţii instalaţiei de piroliză (2008) din cadrul Arpechim a afectat negativ activitatea de producţie PVC, etilena reprezentând principala materie primă pentru obţinerea acestui produs. Situaţia a culminat în anul 2012 cu oprirea totală a instalaţiei de producţie a PVC. Din lipsa capitalului de lucru, începând cu luna august 2012, instalaţiile de producţie au fost oprite, situaţie care a continuat timp de câteva luni, producţia fiind reluată treptat, începând cu luna decembrie, dar la o rată de operare redusă. Principalele pieţe de desfacere în 2014 au fost: Uniunea Europeană (46%), România (29%), Orientul Mijlociu (12%) şi restul Europei (10%). În anul 2014, comparativ cu 2013, livrările de produse au crescut cu 38%, datorită măsurilor de reorganizare şi optimizare a activităţii, adoptate ulterior deschiderii procedurii insolvenţei şi care au condus la recâştigarea încrederii partenerilor externi. SC Oltchim SA are o gamă largă de produse de calitate şi cu domenii multiple de utilizare, cu mare căutare atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Pentru unele produse din profilul de fabricaţie, SC Oltchim SA este furnizor principal sau chiar unic pe plan intern, fiind compania care susţine cu materii prime o serie de sectoare de activitate din ţară, şi anume: industria aluminiului, fabricarea fibrelor artificiale şi celulozice, industria energetică, industria farmaceutică şi alimentară, industria de prelucrare a maselor plastice, industria construcţiilor. Aceste industrii au fost puternic afectate în perioada 2010 - 2014 de reducerea drastică a activităţii SC Oltchim SA. La soda caustică, la nivel mondial, cei mai mari producători şi, deci, concurenţi sunt: Dow Chemical, Ineos Chior, Solvay SA, Akzo Nobel, Bayer AG, Arkema, SolVin, Vinnolit, Ercros, BASF, PCC Rokita. În Europa Centrală şi de Est, SC Oltchim SA este cel mai mare producător de sodă caustică, după care urmează, în
ordinea capacităţilor de producţie, Borsodchem, Anwil SA şi Spolana. La nivel mondial, cei mai mari producători la polieteri- polioli sunt: Dow, Lanxess, Repsol, Shell, BASF, iar în Europa Centrală şi de Est - PCC Rokita. Principalul competitor al SC Oltchim SA pe piaţa poliuretanilor din Europa este PCC Rokita, companie deţinută de acţionarul SC Oltchim SA - PCC SE, care este în aceeaşi poziţie de producător exclusiv de polioli-polieteri, spre deosebire de marii producători (Dow, Bayer, BASF), care oferă şi produsul de reacţie în fabricarea poliuretanilor, adică izocianaţii şi deţin şi case de sisteme care le permit integrarea în aval a producţiei.

continuare...

#36194: NEWS OLTCHIM: - Re: Actionarii Oltchim, convocati sa aprobe rezultatele financiare pe 2014 ale societatii  

 S-a depus documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei integrate de mediu

La data de 31 decembrie 2014, numărul angajaţilor SC Oltchim SA a fost de 2.239, mai mic cu 78 decât la sfârşitul anului precedent. Gradul de sindicalizare al forţei de muncă este de 82,3%. Structura pe vârstă, la 31 decembrie 2014, arată că majoritară (60,6%) este categoria cuprinsă între 41 şi 50 de ani. Din punct de vedere al vechimii în muncă, ponderea cea mai mare o deţine personalul cu peste 20 de ani vechime (71,2%). Ponderea de 74,3% a personalului cu studii medii (liceu, şcoala profesională) este în concordanţă cu profilul de activitate a companiei - unitate productivă industrială, în care numărul personalului direct productiv (muncitori) este preponderent. La sfârşitul anului trecut a fost negociat şi înregistrat la ITM Vâlcea contractul colectiv de muncă, având aplicabilitate până în data de 31 decembrie 2016. Având în vedere că SC Oltchim SA îşi desfăşoară activitatea în două amplasamente diferite, respectiv Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea şi Direcţia Petrochimică Bradu (punct de lucru), autorităţile competente de mediu au emis documente evidenţiind obligaţiile de mediu care îi revin fiecărui amplasament: autorizaţii integrate de mediu, autorizaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră, acorduri şi avize de mediu, autorizaţii de gospodărire ape, autorizaţia pentru transportul pe conducte a etilenei şi propilenei, etc. În anul 2014 a avut loc auditul de certificare a sistemului integrat calitate-mediu, pentru conformarea cu cerinţele standardelor ISO 9001/2000 şi ISO 14.001/2004, pentru care societatea deţine certificatul valabil până la data de 9 septembrie 2017. Întrucât pe amplasamentul Direcţiei Petrochimice Bradu nu s-a desfăşurat activitate în anul 2014, nu există influenţă asupra factorilor de mediu. Activitatea pe amplasamentul de la Râmnicu Vâlcea a fost reglementată, din punct de vedere
al mediului, prin Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 14/25 august 2006, revizuită în data de 18 iunie 2012, emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova, cu termen de valabilitate până la 31 decembrie 2014. Pe parcursul anului 2014 s-au depus documentaţiile necesare obţinerii unei noi autorizaţii integrate de mediu şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. SC Oltchim SA a actualizat următoarele documentaţii: planul de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2015; raportul de îmbunătăţire privind metodologia de monitorizarea a emisiilor de gaze cu efect de seră; raportarea în Sistemul Integrat de Mediu pentru inventarul emisiilor, monitorizarea solului şi subsolului, statistică deşeuri şi uleiuri, ambalaje, emisii industriale; statistica privind cheltuielile de protecţia mediului; planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale a apei; notificarea
activităţii la SC Oltchim SA, conform HG nr. 804/2007; informarea publică privind substanţele periculoase existente pe amplasament. Societatea are în funcţiune un sistem de monitorizare a tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol, deşeuri) prin laboratoarele proprii, cât şi de către institute şi firme de specialitate. SC Oltchim SA a încheiat cu Administraţia Bazinală de Apă Olt contractul abonament de utilizare sau exploatare a resurselor de apă sau a potenţialului hidroenergetic, cu valabilitate în 2014. SC Oltchim SA monitorizează debitele prelevate şi evacuate în regim continuu, precum şi indicatorii la evacuare pe probe momentane şi medii zilnice. Monitorizarea calităţii apelor subterane se face printr-o reţea de foraje de observaţie. Calitatea apelor râului Olt, în aval de platforma chimică, este influenţată de calitatea efluenţilor reziduali deversaţi de pe platforma chimică (camera de amestec, staţia de
epurare biologică şi limpede batal al SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA), de regimul de uzinare al hidrocentralelor, dar şi cantitatea de precipitaţii căzută.

Cheltuieli de 1,1 milioane de lei, efectuate de Centrul de cercetate al Oltchim

În anul financiar 2014, SC Oltchim SA nu a încheiat noi contracte de cercetare şi dezvoltare tehnologică cu institute de cercetare şi proiectare de profil şi nici nu sunt încheiate contracte de cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru anul acesta. Cheltuielile efectuate în anul 2014 de Centrul de cercetare al SC Oltchim SA au fost în cuantum de 1,1 milioane de lei, faţă de o valoare estimată de 1,6 milioane de lei, din care cheltuieli cu personalul de 896.000 de lei, consultanţa tehnică şi economică de 46.200 de lei şi cheltuieli materiale de 58.900 de lei. În anul 2014, cheltuielile pentru implementarea regulamentului UE nr. 1907/2006 Reach, privind substanţele chimice periculoase, au fost de 105.800 de euro, iar pentru anul 2015 se estimează un volum al cheltuielilor de 183.200 de euro. Rezultatele înregistrate de societate, în principal, începând cu luna octombrie 2014, demonstrează faptul că SC Oltchim SA a recâştigat
piaţa externă la principalul produs fabricat, polioli-polieteri. Astfel, a devenit furnizor constant de produse clorosodice şi polieteri, în principal, pentru pieţele de proximitate (Turcia, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria). Ameninţările principale sunt reprezentate, pe de o parte, de companiile producătoare din zonă (Borsodchem, Chimcomplex, PCC Rokita) care, prin preţurile agresive practicate, creează o presiune semnificativă pe profitabilitatea companiei şi, pe de altă parte, de nivelul scăzut al pieţei FOB pentru produsele clorosodice, care, în anul 2014, a făcut ca vânzarea celui de-al doilea produs ca importanţă, respectiv soda caustică lichidă şi solidă, să se facă mai dificil, pe această piaţă. Capitalizarea companiei poate permite atingerea unor niveluri de preţ competitive prin creşterea capacităţilor de producţie şi, implicit, beneficii oferite de economia de scală. Posibilităţile de dezvoltare
cuprind, în principal, creşterea producţiei pentru secţia polioli-polieteri, eficientizarea şi scăderea costului de producţie pentru secţia clorosodice şi realocarea unei părţi din costurile actuale fixe, prin repornirea liniei de fabricaţie Oxo-anhidridă ftalică-dioctilftalat. Datorită poziţionării geografice, în centrul pieţei cu cea mai mare creştere de consum din Europa, SC Oltchim SA are piaţa de desfacere asigurată pentru toate produsele sale care se fabrică în prezent: avantaj proximitate surse de materii prime (sare, calcar) şi utilităţi (abur); avantaj vânzări pe pieţe vecine în creştere; avantaj acces transport feroviar, rutier şi maritim. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că nu există o dependenţă semnificativă a SC Oltchim SA faţă de un singur client sau un grup de clienţi, a cărui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societăţii. Riscul de creditare reprezintă riscul ca una dintre părţile participante la un instrument financiar nu îşi va îndeplini o obligaţie, fapt care va determina ca partea cealaltă să înregistreze o pierdere financiară. Activele financiare care supun SC Oltchim SA la concentrări potenţiale de riscuri de creditare cuprind, în principal, creanţele din activitatea de bază. Acestea sunt prezentate la valoarea netă, de provizionul pentru creanţe incerte. Riscul de credit aferent creanţelor este limitat, ca urmare a numărului mare de clienţi din portofoliul de clienţi al SC Oltchim SA, a instrumentelor financiare utilizate şi a încheierii poliţei de asigurare a creditelor comerciale interne şi de export. Politica SC Oltchim SA referitoare la lichidităţi este de a păstra suficiente active, astfel încât să îşi poată achita obligaţiile la datele scadente. Activele şi datoriile sunt analizate în funcţie de perioada rămasă până la scadenţele contractuale.

http://www.impactreal.ro/

#36193: NEWS OLTCHIM: - Actionarii Oltchim, convocati sa aprobe rezultatele financiare pe 2014 ale societatii  

#36130: - VREM SA STIM! Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judiciari? 

 INTREBARE: Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judiciari ai Oltchim, asa cum a declarat Gheorghe Piperea – administrator judiciar la Oltchim?

(declaratia a fost consemnata in HOTARAREA TRIBUNALULUI VALCEA nr. 210 / 2015 din 28 ianuarie 2015): "de altfel aceste discutii s-au purtat cu reprezentanti ai celor disponibilizati in iunie 2013, sens in care s-a incheiat un protocol" (daca vreti sa cititi declaratia lui Piperea, click pe linkul de mai jos http://i.imgur.com/DfvKJAU.png?1 )

 In lunile aprilie si mai 2015 se vor vira in cont cate 500 de lei fiecarui disponibilizat, urmand ca pana la sfarsitul anului 2015 sa se vireze intreaga suma restanta - conform declaratiei facute in instanta de judecata de catre av. Gheorghe Piperea – administrator judiciar la Oltchim (declaratie consemnata in HOTARAREA 210 / 2015 din 28 ianuarie 2015): "daca se va merge pe varianta unei reorganizari care sa nu duca la vanzarea SPV-ului, platile se vor face pana la sfarsiul anului 2015"

(daca vreti sa cititi declaratia lui Piperea, click pe http://i.imgur.com/DfvKJAU.png?1

http://www.capital.ro/2015

De mai bine de un sfert de secol, prelucrarea petrolului în țara noastră traversează o criză amplă. O parte își închid din instalații, altele investesc în retehnologizare și modernizare. Anul acesta e însă decisiv. Deja, din luna februarie, au început să apară veștile proaste.

Începutul anului nu a fost tocmai fericit dacă ne raportăm la informațiile referitoare la una dintre cele mai vechi industrii din țara noastră - rafinarea țițeiului. Sute sau chiar mii de persoane care au activat în acest sector se văd nevoite să pună capăt carierei de rafinor. Pentru a putea observa impactul major al ultimelor decizii, vom face o trecere în revistă a istoriei sectorului de rafinare.

Prima rafinărie, construită în 1857

Prima înregistrare a producției petroliere din lume datează din 1857, an în care la Rafov, lângă Ploiești, a fost construită prima rafinărie din România. Anterior acestui an, au existat diverse instalații de prelucrare a țițeiului în Bacău, dar acestea erau simple ateliere meșteșugărești, care foloseau pentru rafinare o metodă asemănătoare obținerii țuicii în cazanele țărănești.

Abia în 1857 frații Mehedințeanu pun bazele primei rafinării, utilizând utilaje fabricate în Germania. Din aprilie 1857, Bucureștiul a devenit primul oraș din lume iluminat în întregime cu țiței distilat. Așa rămâne în istoria României acest an cu cele trei recorduri: prima producție de țiței înregistrată oficial (275 tone de țiței brut), prima rafinărie din lume și primul oraș iluminat cu petrol distilat. În următorii ani au fost deschise mai multe rafinării, care există și astăzi Steaua Română (1897) și Vega Ploiești (1905). În perioada primului Război Mondial au fost distruse peste 2.500 de puțuri și sonde, sute de rezervoare și câteva zeci de instalații de rafinare. Repercusiunile au rămas câțiva ani buni după terminarea primului Război Mondial, redezvoltarea acestei industrii fiind reluată abia după 1924. Au fost deschise noi rafinării, astfel că în orice moment capacitatea de procesare a depășit nivelul producției brute de țiței. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Ploieștiul a devenit unul dintre cele mai militarizate zone din țară, însă în anii următori, odată cu trecerea României în sfera de influență a Uniunii Sovietice, industria petrolieră a cunoscut schimbări majore. În perioada comunistă, pe marginea contractului cu Iranul, au fost închise rafinării mici și construite unități mari. Cea mai nouă și care în prezent are cea mai mare capacitate de rafinare este Petromidia.

Cea mai mică rafinărie, scoasă la vânzare

În România, mai există doar 10 rafinării. Dintre acestea, numai patru sunt funcționale și doar trei mai procesează țiței: Petrobrazi, Petromidia, și Petrotel. Crișana, rafinăria cu cea mai redusă capacitate instalată (0,45 milioane tone/an) își așteaptă, în această vară, noul proprietar. Fosta rafinărie Petrolsub, construită în 1969, este scoasă la vânzare după ce firma Ecodiesel a intrat anul trecut în faliment. Societatea italo-română Ecodiesel a preluat-o în 2008, la un preț de aproximativ 15 milioane de euro, reluând producția doi ani mai târziu, în urma unui program de retehnologizare în valoare de 20 mil. euro. Principala activitate a rafinăriei este prelucrarea țiţeiului şi obţinerea bitumului pentru drumuri și izolații, păcură și combustibil.

Dacă în cazul acestei rafinării sunt șanse să fie pusă din nou în funcțiune, când vine vorba de Rafo totul este pierdut. Decizia acționarului majoritar de a vinde rafinăria din Onești la fier vechi a luat prin surpindere opinia publică la începutul lunii februarie, având în vedere că anul trecut compania a anunțat că Rafo ar putea prelucra produse din rafinării ruseşti. Deşi a trecut cu bine printr-un proces de restructurare administrativă, în decursul căruia şi-a plătit datoriile istorice către bugetul de stat, rafinăria este oprită din anul 2008 şi a stopat şi programul de modernizare a instalaţiilor, estimat la 350 de milioane de euro, care implica, potrivit managementului firmei, resurse financiare ‚„imposibil de recuperat prin funcţionarea societăţii“, atât timp cât proprietarul Rafo nu dispune de resurse proprii de materii prime şi de o piaţă garantată pentru distribuirea produselor petroliere.

Înainte de criză, companiile petroliere anunțau planuri mărețe de creștere a capacității de rafinare. Odată ce turbulențe financiare și-au făcut simțita prezența și în România, marile companii petroliere au înghețat investițiile. Așa s-a ajuns ca una dintre cele mai mari rafinării - Arpechim Pitești să-și încheie activitatea în 2011, deși era o rafinărie „focusată“ pe producția de motorină.

Specialiștii susțin că importul materiei prime este mai rentabil decât investițiile de sute de milioane de euro necesare repornirii rafinăriei din Pitești. Arpechim a fost prima rafinărie din România care a exportat motorină cu un conţinut redus de sulf, pe piaţa vest europeană. În 1989 avea 13.000 de angajaţi. Acum mai sunt doar 600 de oameni cu tot cu angajaţii Oltchim, care a preluat partea de petrochimie de la Pitești. De mai bine de trei ani, oficialii Ministerului Economiei încearcă să privatizeze combinatul din Vâlcea la pachet cu rafinăria Arpechim, aflată în custodia OMV Petrom, însă fără niciun succes.  Acum grupul petrolier a anunțat că o parte din instalații vor fi demolate, iar în locul lor vor fi construite depozite de produse petroliere.

Cele trei rafinării care procesează țiței au investit semnificativ în modernizare și retehnologizare, reușind performanțe bune anul trecut. Petrotel Lukoil a procesat anul trecut o cantitate de 2,35 mil. tone, în creștere față de 2013, chiar dacă rafinăria a fost închisă câteva zile ca urmare a deciziei procurorilor care au anchetat compania de evaziune fiscală. Acum Petrotel este închisă pentru revizia de 30 de zile, perioadă în care vor fi realizate mai multe investiții.

Cea mai mare rafinărie din Ploiești este deținută de OMV Petrom. În vara anului trecut, compania a finalizat procesul de modernizare început în 2010, în valoare de 600 mil. euro.   Programul a vizat ajustarea capacității rafinăriei, creșterea eficienției energetice, creșterea ponderii de motorină în mixul de produse. De exemplu, anul trecut, Petrobrazi a reușit să crească producția de motorină de la 900.000 de tone la 1,5 mil. tone.

Singura rafinărie care a funcționat anul trecut la capacitate maximă și nu a consemnat nicio oprire a fost Petromidia. Volumul materiei prime procesată fiind de 13.800 tone/zi. Kazahii au investit în România de la preluarea Rompetrol aproximativ 1,4 miliarde de dolari, pentru rafinărie fiind alocate în ultimii șapte ani circa 400 mil. dolari. Pentru anul acesta reprezentanții companiei au anunțat, zilele trecute, continuarea investițiilor, fondurile alocate ridicându-se la 200 mil. dolari, jumătate din sumă vizând rafinăria Petromidia, care va intra în revizia programată pe o perioadă de 40 de zile. Petromidia a atins, anul trecut, un record istoric al materiilor prime procesate - peste 5 milioane tone, cantitatea totală prelucrată de aceasta din 1979 - anul intrării în exploatare şi până în prezent fiind de peste 100 milioane tone de materie primă.

Pe fondul unei creşteri cu 22% a producţiei de carburanţi la rafinăria Petromidia (producţie record de motorină - 2,43 milioane tone faţă de 1,91 milioane tone în 2013), vânzările de produse petroliere prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia s-au majorat cu 15% faţă de indicatorul din 2013.

 INTREBARE: Cine a semnat in numele disponibilizatiilor un PROTOCOL cu administratorii judiciari ai Oltchim, asa cum a declarat Gheorghe Piperea – administrator judiciar la Oltchim?

(declaratia a fost consemnata in HOTARAREA TRIBUNALULUI VALCEA nr. 210 / 2015 din 28 ianuarie 2015): "de altfel aceste discutii s-au purtat cu reprezentanti ai celor disponibilizati in iunie 2013, sens in care s-a incheiat un protocol" (daca vreti sa cititi declaratia lui Piperea, click pe linkul de mai jos http://i.imgur.com/DfvKJAU.png?1 )

va mai puneti intrebari ?

A SEMNAT NIMENI.

ASTA E MODUL DE LUCRU AL LUI PIPEREA CU VOI

STIE CA SUPORTATI ORICE

MAI ALES DACA VA ARUNCA SI VOUA CEVA FIRIMITURI .VEZI CEI  500 RON.

DE AIA NU MAI CIRIPESTE NICIUNUL

ATI CIUGULIT TREBUIE SA TACETI

ALTFEL SE SUPARA PE VOI SI NU MAI VEDETI NIMIC.

CE DACA SUNT LEGI;

PIPEREA ARE MANA LIBERA SA FACA LEGEA LA OLTCHIM.