CANALELE din OTOPENI IGIENIZATE fără „DISTRUGEREA VEGETAȚIEI”

Dorim să tragem un semnal de alarmă privind parteneriatul dintre Primăria OTOPENI și ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) care administrează canalele de desecare utilizate pentru evacuarea apelor pluviale astfel încât aceste canale să fie IGIENIZATE, fără „DISTRUGEREA VEGETAȚIEI” așa cum se precizează în proiectul de HCL Otopeni privind aprobarea unui protocol de colaborare cu ANIF în scopul igienizării canalelor de desecare de pe teritoriul orașului.

Acest HCL se supune aprobării vineri, 29 martie 2024, când vom depune această petiție în care solicităm să se asigure că, prin votul dat, prin proiectele viitoare, dar și prin modul de implementare, canalele din Otopeni:

- să fie curățate de gunoaie, de vegetația uscată, de vegetația crescută în dreptul gurilor de scurgere, sau în zone unde este necesar accesul;

- să fie decolmatate și asigurată curgerea apei;

- să beneficieze de plantări de consolidare a malurilor sau plantări pentru îmbunățățirea funcțiilor acestora, inclusiv cea decorativă;

- să beneficieze de măsuri de protecție a florei și faunei și de încurajare a biodiversității;

- să beneficieze de măsuri de prevenție a poluării cu ape neconforme și deșeuri;

- să fie valorificate la potențialul maxim, într-o viziune pe termen lung; -              să nu fie “distruse”. 

Stimate domnule Primar, stimate doamne și stimați domni Consilier,

Canalele din Otopeni trebuie IGIENIZATE, dar asta NU trebuie să însemne „DISTRUGEREA VEGETAȚIEI”.

Vă rugăm vedeți în continuare argumentele noastre și asigurați-vă că votați informat, măsuri care sunt cu adevărat necesare și benefice pentru localitatea noastră, nu care sunt fundamentate pe preconcepții sau emoții, care nu se confirmă științific și nici în normative sau recomandări oficiale, măsuri care crează doar “distrugere”.

Cu privire la Proiectul de HCL privind aprobarea unui protocol de colaborare cu ANIF în scopul igienizării canalelor de desecare de pe teritoriul orașului Otopeni, având în vedere faptul că textul proiectul de hotărâre supus votului din cadtrul ședinței de CL 29.03.2024 nu este public,

dar ținând cont de prevederile protocolului încheiat anul trecut între cele doua instituții, Anexa 1 la HCL 65 din 22.12.2022, din care cităm:

„C) Canalele de desecare aflate în administrarea ANIF... sunt utilizate și pentru evacuarea apelor pluviale convențional curate din zonele învecinate, precum și pentru evacuarea apelor epurate în microstații de epurare aparținând orașului Otopeni și/sau unor persoane fizice/juridice;

E) În baza contractului de prestări servicii și a avizelor eliberate de ANIF Orașul Otopeni are obligația de a executa lucrări de întreținere constand în distrugerea vegetației ierboase și lemnoase în zonele de evacuare în canal;

F) ... există zone care necesită înlăturarea deșeurilor acumulate în timp;

I) Toată vegetația crescută spontan și deșeurile acumulate crează un disconfort vizual și olfactiv locuitorilor...

J) În baza legii serviciului de salubrizare a localității 101 din 2006, republicată, ...orașul Otopeni ia măsurile necesare cu privire la salubrizarea întregii localități precum și cu privire la dezinsecția, dezinfecția și deratizarea zonelor publice;

K) În baza OUG 21 din 2002 cu privire la gospodărirea localităților urbane și rurale, ... CL au obligația să asigure acțiuni pentru salubrizarea și igienizarea localităților precum și curățenia și salubrizarea digurilor și a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre și prevenirea poluarii apelor;

L) În scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației precum și al protecției și conservării mediului înconjurător și sănătății populației din orașul Otopeni și a prevenirii oricăror posibile focare de infecție;

Părțile au convenit...

1.1 ANIF acordă orașului Otopeni permisiunea de a realiza operațiuni de igienizare în zona canalelor de desecare ... constând în îndepărtarea vegetației crescută spontan și eliminarea deșeurilor acumulate denumite în continuare împreună Operațiunile de igienizare”,     Astfel,

Din textul de fundamentare a proiectului de HCL reiese faptul că vegetația spontană de pe canale ar fi un focar de infecție și ar genera disconfort vizual și olfactiv, motiv pentru care ar fi necesară “distrugerea” acesteia ca măsură de igienizare a canalelor.

Deși din textul explicativ de la litera E), care face referire la conținutul contractului de prestări sevicii și al avizelor ANIF, reiese faptul că distrugerea vegetației trebuie făcută doar în zonele de evacuare în canal, textul final al HCL extinde măsura de îndepărtare a vegetației crescută spontan la întreg canalul.

Deoarece textele proictului de HCL sunt destul de vagi, iar unele afirmații sunt nefundamentate, pe fondul lipsei de acees la documentele efective, ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu faptul că acest vot este bazat pe informații eronate.  

Nu am găsit nicăieri vreo informație documentată cu privire la faptul că speciile de plante prezente natural pe canalele din Otopeni pot crea “disconfort olfactiv” sau ar putea fi un potențial “focar de infecție”.

Pe canalele din Otopeni cresc, în mod spontan, o multitudine de plante care nu prezintă un risc real pentru populație. NU crește AMBROZIE sau vreo specie de plantă cu miros neplăcut.  

În plus, Există nenumărate studii, avertizări, recomandări, sau chiar legi, ale instituțiilor române, europene sau internaționale cu privire la importanța spațiilor verzi și a biodiversității în interiorul localităților ca parte a strategiilor pentru reziliența în fața schimbărilor climatice, cu efecte benefice pentru confortul și sănătatea fizică și psihică a oamenilor, dar și pentru creșterea bunăstării în general.

Totodată, se găsesc nenumărate exemple de soluții bazate pe natură, recomandate și utilizate la scară tot mai largă în urbanism, care se dovedesc a fi eficiente la provocările lumii de “astăzi” și de „mâine”.

În întreaga lume, strategiile de management a riscului împotriva inundațiilor care, în varianta clasică, s-au dovedit adesea ineficiente în fața extremelor climatice, se orientrează tot mai mult pe utilizarea sistemelor de amenajare urbană cu componente de bioretenție, cu efecte benefice și asupra calității aerului, confortului climatic, biodiversității și prosperității. Aceste sisteme utilizează capacitatea naturală a plantelor de a reține și curăța apa, atenuând semnificativ vârfurile de sarcină care suprasolicită sistemul clasic de infrastructură urbană și necesarul de epurare la nivel de oraș în timpul ploilor torențiale.

Pentru o privire generală mai sugestivă asupra “abordării naturale”, găsiți atașat, la finalul acestui document, un extras din broșura concepută de Global Designing Cities Initiative -  Global Street Design Guide, cu privire la recomandări privind Infrastructura verde și Managementul apei pluviale în localități. Sursa: https://globaldesigningcities.org/. Acest tip de soluții se regăsesc și pe site-ul Ministerului Mediului, în Catalogul de măsuri potențiale pentru reducerea riscului la inundații, propus de Administrația Națională ”Apele Române” împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor:

RO_M04  (CE M31) - Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) -              Crearea de noi zone umede -              Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile -              Remeandrarea cursului de apă -              Renaturarea malurilor cursului de apă (protecţii vegetative) -              Restaurarea lacurilor naturale RO_M05 (CE M34) Măsuri naturale de retenţie a apei în zone urbane / populate - Rigole “verzi”, canale şi rigole, sisteme drenaj etc. - Colectarea şi stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane - Pavaje permeabile, acoperisuri verzi, zone de bioretenţie, canale de infiltraţie, spaţii verzi amenajate (inclusiv plantarea de arbori si arbusti pentru drenarea biologica a excesului de umiditate) etc. Sursa: https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-11-20_Catalog_masuri_potentiale_reducerea_riscului_la_inundatii.pdf

Poluarea de pe canale este sursa de disconfort și risc sanitar, nu vegetația.

Se cunosc prea bine adevăratele surse generatoare de poluare din canalele de desecare de pe teritoriul orașului Otopeni. Acestea sunt, în primul rând, stațiile de epurare ale Primăriei care funcționează în condiții de capacitate depășită deversând apă neepurată conform standardelor. Apoi sunt diverși alți poluatori care funcționează în condiții similare privind apa deversată. Apoi sunt preponderent șantierele care nu respectă reglementările în vigoare privind organizarea șantierului și managementul deșeurilor din construcții. Desigur, vorbim și de persoane fizice care aruncă gunoaie la întâmplare.

Apreciem eforturile susținute din ultimii 3-4 ani în a găsi și implementa soluții pentru marea problemă constând în deversările ilegale. Întelegem că este o problemă complexă, care nu poate fi rezolvată “peste noapte”. Avem speranța că ritmul susținut va continua și în anii următori astfel încât până în 2030 tot Otopeniul să beneficieze de canalizare funcțională. Și nu doar pe hârtie.

Vegetația nu este, prin ea însăși, sursă de infecție, disconfort olfactiv sau vizual. Nu există un motiv întemeiat pentru care aceasta să fie distrusă. Iar tăierea excesiva (îndepărtarea) va duce, în timp, la distrugerea acesteia.

Beneficiile vegetației de pe canale (spontane sau plantate)

·       Filtrează și îmbunătățește calitatea aerului

·       Reduce temperatura resimțită în perioadele caniculare

·       Filtrează fonic, absoarbe zgomotele în zonele cu arbori

·       Asigură o filtrare a poluanților din apa colectată

·       Previne eroziunea solului și surparea malurilor

·       Asigură mediu propice și culoare de deplasare pentru viețuitoare

·       Contribuie la estetica orașului

·       Contribuie la bunăstarea fizică și mentală a locuitorilor, fiind zonă preferată de mișcare și recreere

Vegetația spontană de pe canalele din Otopeni este, practic, formată din toate plantele care cresc pe canale, mai puțin 2-3 specii de arbori precum nuci sau plopi, care au fost special plantați pentru consolidarea malurilor.

Vegetația densă și variată este singurul aliat pe care îl avem momentan pentru atenuarea efectelor deversărilor ilegale de pe canale.

Plante ca menta de apă ( Mentha aquatica), stuful (Phragmites communis, Salvinia, Spirodella, Lemna, Ceratophyllum demersum), papura (Typha sp., T. latifolia, T. Angustifolia),  rogozul (pipirig) (Scirpus sp.), iarba albă (Phalaris arundinacea), cu capacităţi mari de bioacumulare, sunt recomandate pentru a fi utilizate pentru fitoremediere în “STUDIU PRIVIND UTILIZAREA PLANTELOR ÎN EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE DIN JUDEŢUL GORJ, ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE”, Roxana Gabriela Popa, Şl. dr. Delia Nica - Badea, lector dr.  Universitatea ,,Constantin Brâncuși, din Tg-Jiu (https://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-2/16_ROXANA_GABRIELA_POPA.pdf).

Vegetația bogată este “CASĂ” pentru biodiversitate.

O vegetație bogată, densă, cu prezența arbuștilor nu doar a arborilor mari, va stimula prezența unei multitudini de specii de păsări și alte animale care ne vor fi aliați în a ține sub control populațiile de insecte, inclusiv țânțari, de șoareci sau alți dăunători.

Șcenariul canalelor cu vegetație luxuriantă este preferabil celui cu canale sărace în vegetație și din perspectiva țânțarilor sau a altor dezechilibre generatoare de probleme în lanț. Accentul care se pune în ultima vreme, inclusiv de către guvernul nostru, pe stimularea biodiversității în localități nu este o simplă modă sau un moft, este o necesitate.

Vegetația, prin rețeaua bogată de rădăcini este o metodă eficientă de stabilizare a pantelor, ca să nu avem probleme că ne pleacă gardurile sau străzile la vale, fiind nevoie de lucrări scumpe și anevoioase de stabilizare prin construcții artificiale.

Vegetația abundentă prezentă pe canale, crează culoare de protecție împotriva poluării atmosferice și fonice, împotriva vânturilor, reține umiditatea și conferă un microclimat mai plăcut în perioadele caniculare.

Vă invităm să faceți o plimbare pe canale în periada asta, să vă bucurați de mirosul cocodușilor sălbatici înfloriți și de dansul mugurilor pufoși de salcie în razele soarelui. Este foarte probabil să dați peste rațe sălbatce, fazani sau arici.

În eforturile autorităților de a crea orașe sustenabile, este utilizată, de exemplu, metoda japoneză Mitawaki care presupune crearea unor mici “păduri urbane”, oaze cu vegetație densă în interiorul orașelor.

Observam în ultima vreme și în cazul amenajărilor peisagistice din Otopeni un aspect mai divers, mai sălbatic, mai bogat în specii de plante, în zonele care nu sunt dedicate accesului uman. Apreciem această nouă abordare, considerăm că este mai eficientă din toate punctele de vedere, inclusiv privind costurile cu întreținerea.

Însă toate aceste noi amenajări se fac cu eforturi substanțiale de timp, bani și alte resurse.

Canalele împreună cu vegetația de pe ele sunt o bogăție moștenită, a cărei valoare pare că nu știm să o apreciem. Datorită acestor canale, Otopeni încă are șansa să fie cel mai verde oraș din județ. Un oraș în care oamenii să trăiască în armonie și proprietățile să fie la mare căutare.

În concluzie,

Solicitam să vă asigurați ca, prin votul de astăzi, prin proiectele viitoare, dar și prin modul de implementare, canalele din Otopeni:

-              să fie curățate de gunoaie, de vegetația uscată, de vegetația crescută în dreptul gurilor de scurgere, sau în zone unde este necesar accesul;

-              să fie decolmatate și asigurată curgerea apei;

-              să beneficieze de plantări de consolidare a malurilor sau plantări pentru îmbunățățirea funcțiilor acestora, inclusiv cea decorativă;

-              să beneficieze de măsuri de protecție a florei și faunei și de încurajare a biodiversității;

-              să beneficieze de măsuri de prevenție a poluării cu ape neconforme și deșeuri;

-              să fie valorificate la potențialul maxim, într-o viziune pe termen lung; -              să nu fie “distruse”. 

Andreea Bogdan #OtopeniVerde

alături de semnatarii acestei petiții

Ana Preda/ 0730094700    Contactați autorul petiției