Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI

ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PROFESIONALĂ OBLIGATORIE A JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat Normele privind ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PROFESIONALĂ OBLIGATORIE A JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR (Hotărârea CSM nr. 114/2019). Hotărârea CSM nr. 114/2019 a fost publicată în M. Of. nr.482 din 13 iunie 2019. 

«Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Normelor privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor.
Potrivit art. 1, normele stabilesc condițiile, termenele și procedura pentru asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Art. 2 stabilește următoarele: „(1) Răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care nu mai sunt în funcție, poate interveni pentru eroarea judiciară cauzată în exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, în condițiile legii.
(2) Fiecare judecător și procuror este obligat să se asigure profesional, prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională, pentru riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu gravă neglijență, conform legii.
(3) Contractul de asigurare de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu rea-credință.
(4) Judecătorii și procurorii eliberați din funcție până la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot încheia contracte de asigurare de răspundere civilă profesională pentru evenimentele și riscurile produse într-o perioadă anterioară, convenită cu asigurătorul”.

Art. 3 definește următorii termeni și expresii, astfel:
a) asigurat – persoana care îndeplinește sau a îndeplinit funcția de judecător sau procuror, în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) asigurător – societatea de asigurare autorizată în condițiile legii să practice clasa de asigurări de răspundere civilă generală;
c) beneficiar al despăgubirii – statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice;
d) contractant – persoana care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională și se obligă față de asigurător să plătească sau, după caz, să rețină și să vireze primele de asigurare în cuantumul și la termenele precizate în contract; contractant poate fi asiguratul, în cazul în care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională individual, sau instanța ori parchetul cu personalitate juridică, în cazul în care contractul se încheie de către această instituție în numele și pentru angajații care au obligația legală să încheie asigurarea de răspundere civilă profesională, urmând a reține și vira primele de asigurare;
e) contractul de asigurare – contractul prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în cuantumul și la termenele convenite, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;
f) perioada retroactivă – perioada maximă, cu începere de la o dată exactă de referință, anterioară intrării în vigoare a poliței de asigurare, în care se pot produce evenimentele asigurate;
g) despăgubire – plata sumei datorate de către asigurător, în cazul producerii riscului asigurat, potrivit condițiilor contractului de asigurare, în scopul reparării prejudiciului;
h) franșiză – partea din prejudiciu, stabilită ca valoare fixă sau ca procent din despăgubirea totală, care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului;
i) grava neglijență – nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, a normelor de drept material ori procesual de către judecător sau procuror;
j) limita de despăgubire – suma maximă prevăzută în contractul de asigurare pe care asigurătorul o plătește în caz de producere a riscului asigurat;
k) obiectul asigurării – răspunderea civilă profesională a judecătorului sau procurorului pentru despăgubirile pe care este obligat să le plătească prin hotărârea definitivă a instanței pronunțată în acțiunea în regres a statului;
l) perioada de asigurare – intervalul de timp pentru care asigurătorul încasează prima de asigurare și preia răspunderea pentru consecințele producerii riscului asigurat, corespunzător următoarelor tipuri de acoperire a riscurilor:
(i) producerea prejudiciului – acel tip de acoperire a evenimentelor produse în perioada de valabilitate a poliței, precum și a consecințelor directe ale acestora, manifestate ulterior expirării poliței, dacă au fost cauzate în mod cert de acele evenimente petrecute în perioada de valabilitate a poliței și dacă persoana prejudiciată își valorifică pretențiile de despăgubire în termenul de prescripție;
(ii) avizarea prejudiciului – acel tip de acoperire a pretențiilor de despăgubire formulate în scris împotriva asiguratului în perioada de valabilitate a poliței, chiar dacă acestea au fost determinate de fapte săvârșite într-o perioadă retroactivă; data daunei este data când a fost formulată în scris cererea de despăgubire împotriva asiguratului;
m) prejudiciu – dauna evaluată în suma de bani stabilită prin hotărârea definitivă a instanței pronunțată în acțiunea în regres exercitată de stat împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat eroarea judiciară în exercitarea funcției cu gravă neglijență, indiferent de titlul cu care aceasta a fost acordată în acțiunea directă a persoanei prejudiciate împotriva statului român;
n) prima de asigurare – suma datorată de asigurat, prevăzută în contractul de asigurare, în schimbul asumării riscului de către asigurător;
o) rea-credință – încălcarea cu știință de către judecător sau procuror a normelor de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane;
p) riscul asigurat – evenimentul viitor, posibil, dar incert, pentru ale cărui consecințe se încheie contractul de asigurare.

Art. 4 stabilește: „(1) Contractul de asigurare se încheie pe o perioadă de 12 luni, dacă părțile nu au stabilit o altă durată. Contractul de asigurare poate fi încheiat și pentru o perioadă de mai mulți ani. Dovada încheierii contractului de asigurare se face prin polița de asigurare, care poate fi emisă inclusiv prin mijloace electronice.
(2) Plata primelor de asigurare se face de către judecător sau procuror, integral sau în rate, conform acordului dintre asigurat și asigurător. Contractul de asigurare produce efecte și în cazul în care rata primei de asigurare nu a fost plătită la termenul convenit, dacă asigurătorul nu și-a exercitat dreptul de reziliere a contractului”.

De asemenea, art. 5 prevede: „(1) Contractul de asigurare se încheie individual de către judecătorul sau procurorul asigurat.
(2) Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, și de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele și pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menționată într-un tabel anexat la poliță, cu precizarea limitelor de răspundere și a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opțiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reține și virează primele de asigurare în numele și pentru fiecare persoană asigurată.
(3) În cazul în care se intenționează încheierea contractului de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică, în numele și pentru fiecare persoană asigurată, alegerea asigurătorului și a ofertei de asigurare ce va face obiectul contractului se realizează printr-o procedură transparentă, cu consultarea tuturor judecătorilor sau procurorilor din cadrul instanței sau parchetului respectiv.
(4) În cazul în care pe parcursul derulării contractului de asigurare intervine detașarea, delegarea, transferul sau promovarea judecătorului sau, după caz, a procurorului asigurat, contractul continuă să își producă efectele, iar instanța, parchetul sau, după caz, instituția la care acesta urmează să își desfășoare activitatea reține și virează primele de asigurare, în urma informării acestora”.

Potrivit art. 6, dovada contractului de asigurare se depune la compartimentul de resurse umane al angajatorului, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia.
Conform art. 7, drepturile și obligațiile fiecărei părți sunt stabilite prin lege, prin prezentele norme și prin contractul de asigurare.
Pe de altă parte, art. 8 stabilește „(1) Asigurarea acoperă prejudiciul constatat prin hotărârea definitivă a instanței pronunțată în acțiunea în regres exercitată de statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat erori judiciare în exercitarea funcției cu gravă neglijență, precum și cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, conform art. 2.223 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) În condițiile alin. (1), asigurătorul suportă prejudiciul cauzat de asigurat prin erorile judiciare săvârșite în perioada de valabilitate a poliței de asigurare, inclusiv consecințele directe ale acestora produse ulterior expirării poliței, precum și pretențiile de despăgubire formulate împotriva asiguratului de statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în perioada de valabilitate a poliței, determinate de erori judiciare săvârșite de asigurat într-o perioadă retroactivă, convenită de părți”.

Potrivit art. 9, la încheierea contractului de asigurare, asiguratul îl informează pe asigurător de existența oricărei acțiuni în regres exercitate împotriva sa în condițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată pe rolul instanțelor, precum și de existența unor hotărâri definitive pronunțate anterior în acțiuni în regres de acest fel, în ultimii 3 ani.
Art. 10 prevede următoarele: „(1) Asiguratul notifică asigurătorul imediat ce a fost legal citat în litigiul determinat de acțiunea în regres a statului și îi comunică ulterior o copie a hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cadrul acțiunii în regres, în cazul în care asigurătorul nu a fost parte în acest litigiu.
(2) În cazul producerii riscului asigurat, asiguratul îl informează pe asigurător de existența altor contracte de asigurare pe care le-a încheiat pentru același risc”.

Potrivit art. 11, în limitele sumei asigurate stabilite prin acordul părților, asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit statului român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Totodată, art. 12 prevede: „(1) Suma asigurată și primele de asigurare se stabilesc prin contractul de asigurare. Limita de despăgubire se poate stabili pentru întreaga perioadă asigurată, cumulat, pentru toate evenimentele asigurate intervenite pe durata de valabilitate a asigurării. Părțile pot negocia și stabilirea unor sublimite de despăgubire pentru fiecare eveniment asigurat în parte.
(2) Părțile pot negocia clauze referitoare la franșiză, precum și la alte elemente contractuale”.
Potrivit art. 13, în cuprinsul contractelor de asigurare se face trimitere expresă la regulile stabilite prin norme.
Conform art. 14, prevederile normelor se completează cu dispozițiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.» 

Pe Facebook, informaţii despre Hotărârea CSM nr. 114/2019 am publicat la acest link: 

https://www.facebook.com/MonaPetrut/photos/a.398103933656718/1581199105347189

Răspuns primit în 16.06.2017, de la Ministerul Justiţiei condus de către MJ Tudorel Toader

În data de 16 iunie 2017, am primit răspuns la petiţia pe care am trimis-o Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi în care i-am menţionat solicitările cuprinse în petiţia online intitulată “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI”, pe care am creat-o la acest link: http://www.petitieonline.com/vrem_agentie_nationala_de_recuperat_prejudiciile_de_la_magistrati

  ÎN RĂSPUNSUL PRIMIT, am observat că preocuparea celor de la Ministerul Justiţiei a fost de a aduce ARGUMENTE ÎN FAVOAREA NEFOLOSIRII ACŢIUNII ÎN REGRES ÎMPOTRIVA MAGISTRAŢILOR CARE PRODUC ERORI JUDICIARE CAUZATOARE DE PREJUDICII, chiar dacă am explicat că noi, semnatarii petiţiei online, considerăm că TREBUIE create condiţii concrete pentru a fi APLICATĂ LEGISLAŢIA CE ESTE ÎN VIGOARE, chiar dacă nu a fost reglementată, încă, modificarea legislativă în baza căreia să existe OBLIGAŢIA statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, să recupereze prejudiciile săvârşite de către magistraţi. Astfel, propunerea legislativă făcută prin petiţie are ca scop să fie aplicată LEGISLAŢIA pentru răspunderea magistraţilor CARE EXISTĂ ÎN PREZENT, dar şi legislaţia ce va fi în vigoare după o eventuală modificare cu privire la răspunderea magistraţilor.

Am arătat că, în prezent, în legislaţia existentă este instituită răspunderea magistraţilor în activitate şi există garanţii legale ca, în cazul în care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă atribuţiile de serviciu, un magistrat POATE fi sancţionat disciplinar, penal şi POATE chiar să răspundă direct cu patrimoniul personal, dar aceste garanţii legale NU sunt aplicate nici măcar aşa cum sunt reglementate în prezent, motiv pentru care, ar trebui create condiţiile pentru a fi puse în aplicare prevederile legale conform cărora un magistrat poate fi sancţionat în toate formele prevăzute de lege şi să răspundă cu patrimoniul propriu pentru erorile judiciare comise.  

Am mai menţionat că, oricare ar fi varianta legii, cea actuală sau modificată, va fi nevoie de o agenţie naţională sau un departament în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), care să se ocupe EXCLUSIV de recuperarea prejudiciilor de la magistraţi, adică să aibă în atribuţii DOAR activităţile legate de formularea şi susţinerea acţiunilor în regres împotriva magistraţilor, apoi recuperarea efectivă a sumelor de bani ce au fost plătite din bugetul de stat.

Am precizat că, în situaţia în care cel puţin legile ce sunt în vigoare ar fi aplicate corect, atât în litera cât şi în SPIRITUL lor, adică în baza raţionamentelor de ordin moral şi de bun simţ în temeiul cărora au fost create, justiţia din România şi societatea românească ar putea funcţiona în mod corect. Dacă justiţia NU funcţionează corect, dacă magistraţii fac nedreptăţi cetăţenilor români şi le încalcă drepturile, nimic NU poate funcţiona eficient în România. Deci, în primul rând, pentru a putea fi redresate toate domeniile de activitate din România, este necesar să nu li se mai permită magistraţilor să încalce legislaţia, pentru a putea să existe NUMAI judecăţi corecte, în concordanţă cu principiile constituţionale, cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Se poate observa că PROPUNEREA DIN PETIŢIE NU SE SUPRAPUNE CU NICIO ALTĂ PROPUNERE LEGISLATIVĂ, CI COMPLETEAZĂ CADRUL LEGAL EXISTENT ŞI VA FI VALABILĂ INCLUSIV ÎN CADRUL LEGAL VIITOR, DACĂ LEGEA NR.303/2004 VA FI MODIFICATĂ, ceea ce, în aprecierea noastră, înfiinţarea unei agenţii este necesară INDIFERENT CARE ESTE FORMA LEGISLAŢIEI CE PREVEDE RĂSPUNDEREA MAGISTRAŢILOR.

De asemenea, am explicat că, dacă nu există o agenţie sau un departament cu atribuţii NUMAI pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţi, NU VA FI APLICATĂ NICI LEGEA ACTUALĂ ŞI NICI LEGEA MODIFICATĂ, oricare ar fi forma ei, DIN CAUZĂ CĂ SALARIAŢII DIN MINISTERUL FINANŢELOR NU VOR ACŢIONA PENTRU RECUPERAREA PREJUDICIILOR, DACĂ NU AU ÎN FIŞA POSTULUI OBLIGAŢII CONCRETE ÎN ACEST SENS. ACŢIUNEA ÎN REGRES A STATULUI ÎMPOTRIVA MAGISTRATULUI CARE A FĂCUT O EROARE JUDICIARĂ PREJUDICIABILĂ, TREBUIE SĂ FIE STABILITĂ CA OBLIGAŢIE ÎN SARCINA UNOR FUNCŢIONARI PUBLICI CU ATRIBUŢII SPECIALE, altfel, dispoziţia legală potrivit căreia statul SE POATE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA MAGISTRATULUI, este LIPSITĂ DE EFICIENŢĂ, în condiţiile în care, deşi statul român a plătit sute de milioane de euro ca urmare a condamnările hotărâte de către CEDO, în România nu există, încă, magistraţi obligaţi la dezdăunare.

Dacă NU va exista o structură specializată şi o persoană curajoasă care să conducă acea structură, pentru a avea o funcţie care să implice responsabilităţi, NIMENI NU-ŞI VA ASUMA, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, să recupereze prejudiciile de la magistraţi prin acţiuni în regres formulate împotriva magistraţilor care au săvârşit erori judiciare cu intenţie sau din neglijenţă.

Dacă nu va fi creată o structură specializată în cadrul Mnisterului Finanţelor Publice, formată preponderent din jurişti cu atribuţii clare în scopul recuperării prejudiciilor create de către magistraţi, în care să fie, aşa cum am propus în petiţia online, în jur de 15-25 de jurişti şi 5 contabili, care să se ocupe exclusiv de formularea acţiunilor în regres pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţii din cauza cărora statul român a fost, este şi va fi obligat să le plătească, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE NU VA REUŞI SĂ RECUPEREZE NICI MĂCAR UN EURO, INDIFERENT DACĂ LEGEA RĂMÂNE ÎN FORMA ACTUALĂ (când e prevăzută numai posibilitatea, nu obligaţia de a fi formulate acţiun în regres împotriva magistraţilor), FIE CĂ VA FI MODIFICATĂ ŞI VA FI PREVĂZUTĂ OBLIGAŢIA DE A FI FORMULATE ACŢIUNI ÎN REGRES, fiindcă în Ministerul Finanţelor NU sunt angajaţi jurişti care să aibă în atribuţii, în mod obligatoriu, formularea acţiunilor în regres pentru prejudiciile plătite din cauza erorilor judiciare.

În consecinţă, am menţionat că agenţia solicitată este necesară chiar şi pentru varianta actuală a legii, la fel cum va fi necesară în cazul în care va fi adoptată altă variantă legislativă pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţii care se fac vinovaţi de comiterea unor erori judiciare pentru care statul român a plătit şi va plăti prejudiciile din bugetul de stat. Chiar dacă, deocamdată, ne putem raporta NUMAI la legislaţia ce este în vigoare, înfiinţarea unei agenţii în conformitate cu propunerea noastră poate fi realizată dacă există voinţă politică.

Pe Google, am postat răspunsul de la MJ, la acest link-uri (poate fi văzut numai de către posesorii de cont Gmail): 

- pag.1 https://photos.google.com/photo/AF1QipPf_rgnP34j0sQ9pluqkX3NiajS4PAYqBmuJpdR

- pag.2 https://photos.google.com/photo/AF1QipNzuJFQGxn8ksRhflBDScKvf5JfGX3Eakh0-X7w

Pe Facebook, răspunsul primit de la MJ poate fi găsit la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1075157709284667

Răspunsuri la petiţie de la Camera Deputaţilor-Comisia pentru buget şi Senat-Comisia juridică

Astăzi, 22 mai 2017, am primit 2 răspunsuri la petiţia “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI” (http://www.petitieonline.com/vrem_agentie_nationala_de_recuperat_prejudiciile_de_la_magistrati):

- De la Comisia pentru buget, finante si banci a CAMEREI DEPUTATILOR (imaginea e la acest link https://photos.google.com/photo/AF1QipNpxyBwLmZbg7buPiyqac1lq3hd2Rf8b8d3cAhN) ;

- De la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului României (imaginea e la acest link https://photos.google.com/photo/AF1QipMvNhgh2PD6GOA3q7O6WbRTqGef5yALq8H1UMcr).  

Pe Facebook, găsiţi răspunsurile la acest link:

https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1034330466700725

Vrem DESECRETIZAREA arhivei SIPA!!!

Cine doreşte, SĂ SEMNEZE şi SĂ DISTRIBUIE petiţia pe care am publicat-o la acest link:: https://www.petitieonline.com/vrem_desecretizarea_arhivei_sipa

Arhiva SIPA trebuie să fie DESECRETIZATĂ, în aşa fel încât fiecare magistrat şi fost magistrat să aibă acces la propriul dosar, iar moştenitorii magistratului decedat (soţ supravieţuitor, rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori moştenitorul testamentar) să aibă acces la dosarul magistratului decedat, în mod asemănător procedurii stabilită pentru accesul la dosarul întocmit de Securitate ( http://www.cnsas.ro/acces_dosar.html ).

Presiunile asupra magistraţilor au influenţat soluţiile pronunţate în multe dosare, informaţiile din arhiva SIPA determinând pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti din cauza cărora România a fost condamnată la CEDO şi au fost plătite prejudicii din bugetul statului român.

Este foarte important ca aceia care au distrus vieţi SĂ FIE DECONSPIRAŢI, iar magistraţii, foştii magistraţi şi rudele lor AU DREPTUL SĂ ŞTIE DIN CAUZA CĂROR PERSOANE AU SUFERIT, în diverse moduri.

În acest fel, va exista posibilitatea ca astfel de practici să nu mai fie repetate.

Cetăţenii români trebuie să aibă posibilitatea să afle NUMELE CELOR CARE AU ACTIVAT ÎN CADRUL SIPA ŞI AU PROCEDAT ILEGAL, făcând presiuni asupra magistraţilor.

Informaţiile din arhiva SIPA, privind vieţile private, NU trebuie să devină publice, fiindcă ar fi încălcat dreptul la viaţă privată.

Desecretizarea arhivei SIPA contribuie la DECONSPIRAREA ACŢIUNILOR ILEGALE ALE SIPA.

Răspunsuri de la MFP şi SGG după ce au primit petiţia

De la Ministerul Finanţelor Publice şi de la Secretariatul General al Guvernului, am primit câte un semn după ce le-am trimis petiţia: 

- Ministerul Finanţelor Publice mi-a transmis numărul de înregistrare al petiţiei: 651565/ 09.05.2017. Răspunsul primit de la MFP l-am postat la acest link:

https://photos.google.com/photo/AF1QipPg93VpRzdF-XOmrS6DVcRxv-WQGOyW0p00Ibln

- Secretariatul General al Guvernului (SGG) mi-a comunicat că a transmis petiţia Ministerului Justiţiei. Răspunsul primit de la SGG l-am postat la acest link: 

https://photos.google.com/photo/AF1QipOmviu7oNji0ywNbTVZenuGiqmCUJswV_i8Ai54

Pe Facebook, găsiţi răspunsurile la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/1028419367291835

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi semnat această petiţie! 

Uniţi suntem mai puternici!

Cine doreşte, poate să distribuie link-ul petiţiei, pentru a aduna cât mai multe semnături, în continuare: 

https://www.petitieonline.com/vrem_agentie_nationala_de_recuperat_prejudiciile_de_la_magistrati

TEXTUL INTEGRAL AL PETIŢIEI, trimis către Comisiile din Senat şi Camera Deputaţilor, Guvern, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor

Subsemnata, PETRUŢ MONICA, cu adresa de corespondenţă la e-mail monapetrut@gmail.com,  în calitate de cetăţean al României, îmi exercit dreptul de petiţionare prevăzut în disp. art.51 din Constituţia României şi, în numele meu şi al semnatarilor petiţiei online intitulată “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI”, vă solicit să luaţi în considerare propunerea noastră de înfiinţare a unui compartiment sau agenţie naţională în subordinea Ministerului Finanţelor Publice şi, în consecinţă, să faceţi toate demersurile necesare în acest sens.

Petiţia online intitulată “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI”, poate fi găsită la acest link: http://www.petitieonline.com/vrem_agentie_nationala_de_recuperat_prejudiciile_de_la_magistrati

Petiţia pe care am creat-o este semnată online, până în prezent, de către 476 de persoane, iar evoluţia semnăturilor poate fi urmărită aici: http://www.petitieonline.com/signatures/vrem_agentie_nationala_de_recuperat_prejudiciile_de_la_magistrati/

            Părerile semnatarilor petiţiei pot fi citite la acest link-uri: - http://www.petitieonline.com/forum/182293, - https://www.petitieonline.com/forum/182293/start/25, - https://www.petitieonline.com/forum/182293/start/50 .

În prezent, în legislaţia existentă este instituită răspunderea magistraţilor în activitate şi există garanţii legale ca, în cazul în care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă atribuţiile de serviciu, un magistrat POATE fi sancţionat disciplinar, penal şi POATE chiar să răspundă direct cu patrimoniul personal, dar aceste garanţii legale NU sunt aplicate nici măcar aşa cum sunt reglementate în prezent, motiv pentru care, ar trebui create condiţiile pentru a fi puse în aplicare prevederile legale conform cărora un magistrat poate fi sancţionat în toate formele prevăzute de lege şi să răspundă cu patrimoniul propriu pentru erorile judiciare comise.

În forma actuală a legii este menţionată doar POSIBILITATEA DE A RECUPERA PREJUDICIILE DE LA JUDECĂTORI ŞI PROCURORI, deci recuperarea sumelor plătite NU este menţionată ca o OBLIGAŢIE a Ministerului Finanţelor Publice, dar acest detaliu nu ar trebui să împiedice recuperarea banilor plătiţi din bugetul de stat, fiindcă OBLIGAŢIA de a formula acţiuni în regres ar trebui stabilită ca atribuţie pentru anumiţi funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.  Considerăm că TREBUIE create condiţii concrete pentru a fi APLICATĂ LEGISLAŢIA CE ESTE ÎN VIGOARE, chiar dacă nu a fost reglementată, încă, modificarea legislativă în baza căreia să existe OBLIGAŢIA statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, să recupereze prejudiciile săvârşite de către magistraţi. 

Astfel, propunerea legislativă făcută prin petiţie are ca scop să fie aplicată LEGISLAŢIA pentru răspunderea magistraţilor CARE EXISTĂ ÎN PREZENT, dar şi legislaţia ce va fi în vigoare după o eventuală modificare cu privire la răspunderea magistraţilor.  Prin urmare, oricare ar fi varianta legii, cea actuală sau modificată, va fi nevoie de o agenţie naţională sau un departament în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), care să se ocupe EXCLUSIV de recuperarea prejudiciilor de la magistraţi, adică să aibă în atribuţii DOAR activităţile legate de formularea şi susţinerea acţiunilor în regres împotriva magistraţilor, apoi recuperarea efectivă a sumelor de bani ce au fost plătite din bugetul de stat. 

În situaţia în care cel puţin legile ce sunt în vigoare ar fi aplicate corect, atât în litera cât şi în SPIRITUL lor, adică în baza raţionamentelor de ordin moral şi de bun simţ  în temeiul cărora au fost create, justiţia din România şi societatea românească ar putea funcţiona în mod corect. Dacă justiţia NU funcţionează corect, dacă magistraţii fac nedreptăţi cetăţenilor români şi le încalcă drepturile, nimic NU poate funcţiona eficient în România. Deci, în primul rând, pentru a putea fi redresate toate domeniile de activitate din România, este necesar să nu li se mai permită magistraţilor să încalce legislaţia, pentru a putea să existe NUMAI judecăţi corecte, în concordanţă cu principiile constituţionale, cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Textul petiţiei online cu titlul “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI”, este următorul: «ROMÂNIA A PLĂTIT ŞI PLĂTEŞTE DIN BUGETUL DE STAT DIN CAUZA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR care încălcă normele de drept material ori procesual şi comit erori judiciare pentru care statul român este condamnat să plătească prejudiciile pe care le stabileşte CEDO.  

Ulterior condamnării statului român prin hotărârile CEDO, persoanele prejudiciate -care au câştigat daune materiale şi daune morale la CEDO, pe care statul român este obligat să le plătească-, au dreptul să solicite despăgubiri şi în faţa instanţelor judecătoreşti din România, iar acele despăgubiri ajung  la sume mult mai mari decât cele acordate de CEDO.  PREJUDICIILE CREATE DE CĂTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI, ar trebui recuperate prin intermediul unei structuri, denumită, de exemplu,  Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor de la Judecători şi Procurori (ANRPJP), care să fie înfiinţată în mod asemănător Agenţiei Naţionale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate.   Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor de la Judecători şi Procurori (ANRPJP) ar trebui să funcţioneze ca o structură juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), să aibă în jur de 20-30 de angajaţi, dintre care 5 să fie economişti (dintre cei care lucrează, deja, la MFP, de exemplu), iar restul, 15 sau 25, să fie jurişti care să formuleze şi să susţină acţiunile pentru recuperarea prejudiciilor create de către judecători şi procurori prin erori judiciare.  ANRPJP ar trebui să fie condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor.

Conform legii,  MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE este autoritatea care AR TREBUI ca, după plata prejudiciilor din bugetul de stat, SĂ SE OCUPE DE RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE ŞI SĂ FORMULEZE ACŢIUNI ÎN REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR care se fac vinovaţi de săvârşirea erorilor judiciare constatate de CEDO.  Pentru a performa, angajaţii agenţiei ar trebui stimulaţi cu anumite procente din valoarea prejudiciilor recuperate.  Din cauză că Ministerul Finanţelor Publice NU s-a ocupat de recuperarea de la magistraţii vinovaţi a sumelor plătite ca urmare a erorilor judiciare pe care ei le-au comis, TREBUIE ÎNFIINŢATĂ O AGENŢIE SPECIALIZATĂ PENTRU RECUPERARE.

Un exemplu relevant este acesta: - „Judecătorii europeni au dat despagubiri de 60 euro fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, care a stat 15 luni in arest preventiv, iar sase ani mai tarziu a fost achitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.„http://www.luju.ro/international/cedo/condamnare-la-cedo-din-vina-dna-judecatorii-europeni-au-dat-despagubiri-de-60-euro-fostului-primar-al-municipiului-satu-mare-horea-anderco-care-a-stat-15-luni-in-arest-preventiv-iar-sase-ani-mai-tarziu-a-fost-achitat-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie - Ulterior. STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANŢELOR, A FOST OBLIGAT DE CĂTRE TRIBUNALUL SATU MARE, SĂ PLĂTEASCĂ FOSTULUI PRIMAR, ANDERCO, SUMA DE 250.000 EURO ŞI 247.200 LEI (aproape 2,5 miliarde lei vechi), CA URMARE A HOTĂRÂRII PRIN CARE CEDO A CONDAMNAT STATUL ROMÂN din cauză că ANDERCO a stat 15 luni în AREST PREVENTIV, in perioada 2003-2004, fără ca procurorii Parchetului National Anticoruptie să aducă probe suficiente împotriva sa, care să dovedească acuzatiile de luare de mită si abuz in serviciu, dar şi din cauză că instanţele care au judecat recursurile pe care le-a formulat, nu au oferit motive relevante si suficiente care să justifice măsura arestării sale preventive.https://www.facebook.com/mona.np.7/media_set?set=a.754888267861169.1073741835.100000200089518&type=3

Despre răspunderea judecătorilor şi procurorilor, inclusiv pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare   CONSTITUŢIA ROMÂNIEI     „ART. 52     Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică     (1) Persoana vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.     (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.     (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. RĂSPUNDEREA STATULUI este stabilită în condiţiile legii şi NU INLĂTURĂ RĂSPUNDEREA MAGISTRAŢILOR care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.” "Consiliul Superior al Magistraturii     ART. 134    Atribuţii    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.     (2) Consiliul Superior alMagistraturii îndeplineşte rolul de instanta de judecata, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.    (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.    (...)"

LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor "TITLUL IV    Raspunderea judecatorilor si procurorilor     CAP. I    Dispozitii generale     ART. 94     Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. (...)     ART. 96     (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.     (2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si NU inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.     (3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.     (4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.     (5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.     (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.     (7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), STATUL SE POATE INDREPTA CU O ACTIUNE IN DESPAGUBIRI impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.     (8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.  ART. 97     (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.     (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.     

CAP. II    Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor     ART. 98     (1) Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.     (2) Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi. ART. 99     Constituie abateri disciplinare:     a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;     b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;     c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;     d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;     e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;     f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;     g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;     h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;     i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;     j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;     k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;     l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;     m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;     n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;     o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;     p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;     q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;     r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;    s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;     ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;     t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.       ART. 99^1     (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.     (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.” »

Aşadar, având în vedere că judecătorii şi procurorii pot să răspundă pentru erorile judiciare pe care le comit, considerăm că ar fi necesar să fie aplicată măcar legislaţia existentă pentru răspunderea magistraţilor, pe care am menţionat-o în petiţie, fiindcă s-a putut constata că nimeni din Ministerul Finanţelor nu a avut curajul să formuleze acţiuni în regres împotriva judecătorilor şi procurorilor din cauza cărora statul român a plătit prejudiciile create prin erori judiciare.

Se poate observa că PROPUNEREA DIN PETIŢIE NU SE SUPRAPUNE CU NICIO ALTĂ PROPUNERE LEGISLATIVĂ, CI COMPLETEAZĂ CADRUL LEGAL EXISTENT ŞI VA FI VALABILĂ INCLUSIV ÎN CADRUL LEGAL VIITOR, DACĂ LEGEA NR.303/2004 VA FI MODFICATĂ, ceea ce, în aprecierea noastră, înfiinţarea unei agenţii este necesară INDIFERENT CARE ESTE FORMA LEGISLAŢIEI CE PREVEDE RĂSPUNDEREA MAGISTRAŢILOR. 

Dacă nu există o agenţie sau un departament cu atribuţii NUMAI pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţi, NU VA FI APLICATĂ NICI LEGEA ACTUALĂ ŞI NICI LEGEA MODIFICATĂ, oricare ar fi forma ei, DIN CAUZĂ CĂ SALARIAŢII DIN MINISTERUL FINANŢELOR NU VOR ACŢIONA PENTRU RECUPERAREA PREJUDICIILOR, DACĂ NU AU ÎN FIŞA POSTULUI OBLIGAŢII CONCRETE ÎN ACEST SENS. ACŢIUNEA ÎN REGRES A STATULUI ÎMPOTRIVA MAGISTRATULUI CARE A FĂCUT O EROARE JUDICIARĂ PREJUDICIABILĂ, TREBUIE SĂ FIE STABILITĂ CA OBLIGAŢIE ÎN SARCINA UNOR FUNCŢIONARI PUBLICI CU ATRIBUŢII SPECIALE, altfel, dispoziţia legală potrivit căreia statul SE POATE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA MAGISTRATULUI, este LIPSITĂ DE EFICIENŢĂ, în condiţiile în care, deşi statul român a plătit sute de milioane de euro ca urmare a condamnărilor hotărâte de către CEDO, în România nu există, încă, magistraţi obligaţi la dezdăunare.

Dacă NU va exista o structură specializată şi o persoană curajoasă care să conducă acea structură, pentru a avea o funcţie care să implice responsabilităţi, NIMENI NU-ŞI VA ASUMA, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, să recupereze prejudiciile de la magistraţi prin acţiuni în regres formulate împotriva magistraţilor care au săvârşit erori judiciare cu intenţie sau din neglijenţă.

Dacă nu va fi creată o structură specializată în cadrul Mnisterului Finanţelor Publice, formată preponderent din jurişti cu atribuţii clare în scopul recuperării prejudiciilor create de către magistraţi, în care să fie, aşa cum am propus în petiţia online, în jur de 15-25 de jurişti şi 5 contabili, care să se ocupe exclusiv de formularea acţiunilor în regres pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţii din cauza cărora statul român a fost, este şi va fi obligat să le plătească, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE NU VA REUŞI SĂ RECUPEREZE NICI MĂCAR UN EURO, INDIFERENT DACĂ LEGEA RĂMÂNE ÎN FORMA ACTUALĂ (când e prevăzută numai posibilitatea, nu obligaţia de a fi formulate acţiun în regres împotriva magistraţilor), FIE CĂ VA FI MODIFICATĂ ŞI VA FI PREVĂZUTĂ OBLIGAŢIA DE A FI FORMULATE ACŢIUNI ÎN REGRES, fiindcă în Ministerul Finanţelor NU sunt angajaţi jurişti care să aibă în atribuţii, în  mod obligatoriu, formularea acţiunilor în regres pentru prejudiciile plătite din cauza erorilor judiciare.

OBLIGAŢIA DE A FORMULA ACŢIUNI ÎN REGRES ÎMPOTRIVA MAGISTRAŢILOR va putea fi prevăzută în sarcina celor care vor avea atribuţii stabilite în legea de înfiinţare, organizare şi funcţionare a structurii specializate (agenţie sau compartiment) din cadrul Ministreului Finanţelor, fără a fi necesară schimbarea legislaţiei cu privire la răspunderea magistraţilor, CE EXISTĂ în  prezzent şi pe care am menţionat-o în petiţie. În consecinţă, agenţia solicitată este necesară chiar şi pentru varianta actuală a legii, la fel cum va fi necesară în cazul în care va fi adoptată altă variantă legislativă pentru recuperarea prejudiciilor de la magistraţii care se fac vinovaţi de comiterea unor erori judiciare pentru care statul român a plătit şi va plăti prejudiciile din bugetul de stat. Chiar dacă, deocamdată, ne putem raporta NUMAI la legislaţia ce este în vigoare, înfiinţarea unei agenţii în conformitate cu propunerea noastră poate fi realizată dacă există voinţă politică. 

Proiectul de lege poate fi asemănător legii privind Agenţia Naţionale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate:  

- Legea 318/2015: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_318_201_agentie_nationala_administrare_bunuri_indisponibilizate_modificare_acte_normative.php

  - Anexe: http://www.dreptonline.ro/legislatie/imagini/anexe_legea_318_201_agentie_nationala_administrare_bunuri_indisponibilizate_modificare_acte_normative.pdf

- Organigrama şi ROF: http://www.justitiecurata.ro/guvernul-a-adoptat-organigrama-si-rof-al-agentiei-nationale-de-administrare-a-bunurilor-indisponibilizate-anabi/

Dorinţa românilor pentru recuperarea prejudicilor de la magistraţii vinovaţi, este evidenţiată şi de numărul mare de semnături, aproape 20.000, adunate la petiţia online "MAGISTRATII TREBUIE SA RASPUNDA PENTRU ERORILE JUDICIARE", postată la acest link:  http://www.petitieonline.com/magistratii_trebuie_sa_raspunda_pentru_erorile_judiciare Petiţia e semnată online de către 19.544 de persoane, până în prezent, iar evoluţia semnăturilor poate fi urmărită aici: https://www.petitieonline.com/signatures/magistratii_trebuie_sa_raspunda_pentru_erorile_judiciare/             Comentariile semnatarilor petiţiei intitulată "MAGISTRATII TREBUIE SA RASPUNDA PENTRU ERORILE JUDICIARE", pot fi citite la acest link (126 de pagini): https://www.petitieonline.com/forum/130541  

În speranţa că argumentele prezentate vor reuşi să vă determine să faceţi demersurile necesare pentru a fi realizate solicitările noastre, vă asigurăm de încrederea pe care v-o acordăm.

Anexez textul petiţiei publicată online, lista cu semnăturile online a 476 de persoane,  părerile unora dintre semnatarii petiţiei intitulată “Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI”, dar şi textul petiţiei online "MAGISTRATII TREBUIE SA RASPUNDA PENTRU ERORILE JUDICIARE".

Doresc ca informaţii  cu privire la cele solicitate în petiţie, să îmi fie furnizate, in format electronic, la următoarea adresă de e-mail:  monapetrut@gmail.com .

Informaţii despre JUDECĂTOAREA VIŞOIU SIMONA de la TMB şi PROCURORUL MOCANU MIHAIL de la PTMB

Oricine are informaţii despre JUDECĂTOAREA VIŞOIU SIMONA de la Tribunalul Bucureşti, că a comis abateri disciplinare (aplicarea greşită a Codului de procedură civilă şi a altor prevederi legale, aplicarea unor amenzi judiciare abuzive, nerespectarea drepturilor procesuale ale părţilor, atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces, exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă etc.) şi/sau dacă a săvârşit ABUZ ÎN SERVICIU, FALS ÎN HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREŞTI etc., SĂ SCRIE COMENTARIU la acest anunţ, să-mi trimită mesaj pe e-mail la monapetrut@gmail.com sau să-mi trimită MESAJ PRIVAT la această petiţie (la finalul petiţiei este un buton "Contactează autorul petiţiei").

De asemenea, oricine are informaţii despre PROCURORUL MOCANU MIHAIL de la Parchetul Tribunalul Bucureşti, că a comis abateri disciplinare (aplicarea greşită a prevederilor legale, nerespectarea drepturilor procesuale ale ale părţilor, atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă etc.) şi/sau ABUZ ÎN SERVICIU, FALS ÎN ÎNSCRISURILE pe care le-a întocmit în exercitarea atribuţiilor de serviciu etc., SĂ SCRIE COMENTARIU la acest anunţ, să-mi trimită mesaj pe e-mail la monapetrut@gmail.com sau să-mi trimită MESAJ PRIVAT la această petiţie (la finalul petiţiei este un buton "Contactează autorul petiţiei").

Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Cum să promovați o petiție?

• Partajați petiția pe peretele Facebook și pe grupurile care au legătură cu subiectul petiției.
• Contactați-vă prietenii
  1. Scrieți un mesaj în care explicați de ce ați semnat această petiție, având în vedere că este mai probabil ca oamenii să o semneze dacă înțeleg importanță subiectului la care face trimitere.
  2. Copiați și lipiți adresa web a petiției în mesajul dumneavoastră.
  3. Trimiteți mesajul folosind e-mail, SMS, Facebook, WhatsApp, Twitter, Skype, Instagram și LinkedIn.