Vraiștea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei
Scrisoare deschisă
Către
Consiliul Judeţean Hunedoara
Episcopia Devei şi Hunedoarei
Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigații Criminale, Bucureşti
Domnilor consilieri, Prea sfinţiţi părinţi, Domnilor Ofiţeri ai Poliţiei,
Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii.
Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi, avizaţi de către Ministerul Culturii). Cele trei instituţii care au sarcina de veghea asupra acestei stări de lucruri ori au obligaţii legate de patrimoniu (Direcţia Judeţeană de Cultură, Muzeul - rămas ironic şi parcă intenţionat cu titlul de - al Civilizaţiei Dacice şi Romane, nou înfiinţata Episcopie a Devei şi Hunedoarei), demonstrează că nu stăpânesc în nici un fel degradările, agresiunile şi mânuirea necorespunzătoare a acestor monumente istorice. Poliţia locală de patrimoniu Hunedoara nu se ocupă, la această oră, decât de „recuperarea de monede de tip Coson”, nici o amendă sau dosar penal legat de monumentele istorice nu a ieşit din birourile ei. În condiţiile date, putem vorbi deschis despre compromiterea pe termen mediu şi lung a celei mai de preţ averi a judeţului.
Pentru ilustrare, vă oferim o listă exemplificată:
1. Distrugerea unor fresce de o valoare incalculabilă, prin aşa-zise „restaurări” (ex.: Suseni - Mănăstirea Colţ, acoperite cu ulei; a celor de la Bârsău, ciuntite cu şpaclul);
2. Refaceri de biserici istorice fără nici un fel de studii ştiinţifice legale (ex.: Coroieşti, Ohaba Sibişel, Paroşi, Râu Alb, Râu de Mori). Toate au fost atacate fără să avem şansa de a le cunoaşte vechiul miez vechi. Termopanele au fost implantate generalizat, alături de consecvente acoperiri ale nivelelor de călcare, interioare şi exterioare, cu covoare impermeabile, din beton;
3. Reparaţii de acoperişuri nerealizate la timp ori prea târziu, după distrugeri provocate de ape pluviale (ex.: Leşnic, Strei, Streisângeorgiu, Nucşoara);
4. Lipsa totală a unor proiecte pentru scoaterea la lumină a tezaurelor de frescă ascunse încă sub zugrăveli simple (ex.: Ostrov, Paroşi, Peşteana, Sălaşu de Sus, Streisângeorgiu);
5. Absenţa mijloacelor de iluminat corespunzător pentru valori excepţionale şi unicate (ex.: Streisângeorgiu, Strei);
6. Admiterea şi tolerarea unor proiecte monumentale proaste pe seama fortificaţiilor medievale. Locul I - Mălăieşti, locul II - Deva, locul III - Hunedoara.
7. Totala neglijare a ruinelor unor biserici medievale cercetate ori nu arheologic (ex.: Cârneşti, Galaţi, Mălăieşti, Nălaţi, Răchitova). În ultimele trei cazuri, cercetarea arheologică a lăsat monumente conservate la sol, astăzi ele sunt aproape reîngropate ori distruse;
8. Admiterea constituirii unor colecţii particulare, cu piese reunite din întregul Haţeg (ex.: Densuş, Hăţăgel, Peşteana). Cele mai iresponsabile acţiuni aparţin episcopului vicar Daniil Stoienescu, care, contrar oricăror practici ortodoxe, şi-a construit un adevărat templu cu pietre plătite pe baza unui negoţ care poate constitui subiect de dosar penal (inclusiv piese furate de la Sarmizegetusa ori extrase din ruina conacului de la Râu de Mori). Drept urmare a acestor manii de colecţii, un cap de statuie romană de pe faţada bisericii vechi din Sânpetru a fost scobit de la înălţimea de acces cu scara şi a dispărut fără urmă. În acelaşi timp, fragmente arhitectonice deosebit de preţioase zac neculese, bătute de ploi sau în condiţii mizerabile, la cheremul unor viitori colecţionari sau cunoscători ai valorii lor (ex. Ostrov, Râu de Mori, Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea);
9. Neglijarea tuturor panourilor de monumente istorice care apar totuşi prin proiecte (ex. cetatea Colţ), afişarea unor inscripţionări contradictorii, ba chiar de un prost gust manifest (exemplu, la Densuş), acoperirea lor cu vegetaţie (ex. Sălaşu de Sus), tolerarea distrugerii celor existente, absenţa totală a altora (ex.: Răchitova);
10. Nu este efectuată nici măcar elementara curăţire de vegetaţie a cimitirelor, bisericilor şi ruinelor (ex.: Coroieşti, Răchitova, Sânpetru, cetatea Colţi, curtea de la Râu de Mori şi Sălaşu de Sus); la fel, cetăţile de la Colţi, Crivadia, Răchitova, Sălaşu de Sus, sunt acoperite sistematic de pădure şi de tufe, îngropându-se în natura necontrolată. Faţă de acestea nu este nevoie de proiecte, ci pur şi simplu de o intrare pe rol a administraţiei locale;
11. Necorespunzătoarea calificare a personalului repartizat în numeroasele centre de informare turistică apărute în diferite puncte ale Haţegului, lipsit de o pregătire profesională adecvată pentru a da informaţii fondate, ştiinţifice, fie acestea istorice sau arheologice, ceea ce-i face să debiteze o serie de legende inventate ad-hoc sau de poveşti ridicole. Se adaugă şi ghidajele tendenţioase şi necalificate ale feţelor bisericeşti ori angajaţilor salariaţi prin parohii (ex. cel mai izbitor fiind, cel de la Densuş, urmat de Mănăstirea Prislop, unde piatra funerară a celei de-a doua ctitore, Zamfira, fiica lui Moise Vodă al Ţării Româneşti, nu mai este nici ea vizibilă. Instituţiile care gestionează punctele de informare nu au obligaţia să formeze personalul, să Organizeze cursuri de formare, să plătească specialişti care să coroboreze nişte texte de comunicare către turişti, simple dar corecte, astfel încât angajaţii să înveţe ce să spună şi cum să spună.
Cazurile nu sunt complete. Fiecare dintre ele trebuie tratate individual şi nu prin proiecte megalitice, usturătoare financiar, ci cu procente mici care să se regească pe monumentele cu pricina.
Vă atragem atenţia că sunteţi totuşi reprezentanţii populaţiei din Hunedoara, precum şi a tuturor celorlalţi cetăţeni români indignați de încălcarea obligaţiilor legale privind degradarea continuă a patrimoniului naţional; că aveţi obligaţia legală de a trece la acţiuni directe şi eficiente nu numai pentru stoparea acestor fenomene, ci şi pentru justa punere în valoare a monumentelor.
Aceste monumentele sunt singurele bunuri care ne-au mai rămas după demolarea sistematică a economiei. Tot ele pot fi o garanţie a unor viitoare forme de prosperitate în regiune, în măsura în care vor fi abordate aşa cum se cuvine.
Vă reamintim că nu este vorba despre executarea unor măsuri de cosmetizare, nici de banale reparaţii punctuale de monumente, ci despre necesitatea urgentă a instituirii unei politici constante şi benefice pentru bunurile naţionale. Cazul tratamentului comunist al bisericii de la Cinciş, scufundată într-un lac de acumulare, astăzi drastic secat, este simptomatic. Poate fi evocat ca un semnal de continuitate al distrugerii, coroborat şi cu eşecul operaţiunilor de recuperare, dată fiind distrugerea frescelor culese din acea biserică, distruse chiar în locul cel nou de conservare, anume în podurile castelului de la Hunedoara.
1. Dr. Adrian Andrei RUSU, istoric şi arheolog medievist, cercetător şi proprietar de firmă, Cluj-Napoca, Mediaş
2. Drr. BAKK Miklós, conferenţiar univ. Universitatea „Sapientia”, Cluj-Napoca
3. Dr. Vladimir AGRIGOROAEI, cercetător CNRS, Centre d'Etudes Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers 4. Dr. Cosmin POPA-GORJANU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia 5. Ileana BURNICHIOIU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia 6. Dr. SARKADI NAGY Emese, istoric de artă, Keresztény Múzeum, Esztergom – Eszterházy Károly Egyetem, Eger
7. Prof. univ. dr. Marin CÂRCIUMARU, profesor emerit, „Universitatea Valahia”, Târgovişte 8. Conf. univ. dr. Laurenţiu RĂDVAN, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi 9. Dr. SZÉKELY Zsolt, arheolog, conferenţiar univ. „Universitatea Babeş-Bolyai”, extensia Sf. Gheorghe
10. Dr. Mihaela TĂTULESCU, lector univ., Facultatea de Arte a Universităţii, artist plastic, Oradea 11. Dr. Marius CHELCU, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi 12. Dr. Petre BEŞLIU, arheolog, Muzeul Brukenthal, Sibiu
13. Dr. Marin POPAN, cercetător ştiinţific, Muzeul Judeţean, Bistriţa
14. Dr. Stefan DORONDEL, antropolog, cercetător ştiinţific I, Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer, Bucureşti
15. Dr. Zsuzsanna KOPECZNY, arheolog, Muzeul Banatului, Timişoara
16. Dr. Iosif Vasile FERENCZ, cercetător ştiinţific II, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Secţia Arheologie, Deva
17. Dr. Daniela TĂNASE, arheolog, Timişoara
18. Dr. Victor ESKENASY, istoric, jurnalist la Radio Europa Liberă, Frankfurt (Germania)
19. Dr. Vitalie JOSANU, ofiţer de patrimoniu, Târgu Neamţ
20. Dr. Cristian SANDACHE, conferenţiar univ. istoric, Universitatea „Danubius”, Galaţi 21. Dr. Ottmar TRAŞCĂ, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca 22. Dr. Cosmin Cătălin RUSU, Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca 23. Dr. Cristian Nicolae GAŞPAR, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta
24. Dr. GYŐRFI Zalán, cercetător arheolog, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş 25. Dr. Răzvan Ioan PINCA, muzeograf, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică, Lugoj 26. Dr. Dan BATOVICI, Katholieke Universiteit, Leuven
27. Dr. Nicolae MIHAI, istoric, cercetător , Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova
28. Ovidiu FORAI, inginer şi istoric, Timişoara
29. Arh. Oana BOGDAN, Fondator „Bogdan & Van Broeck Architects”, membru „Platforma România 100”, Bruxelles
30. Dr. Ciprian FIREA, cercetător ştiinţific, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca 31. Tudor DUICĂ, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, proprietar firmă, Cluj-Napoca 32. VINCZE Zoltán, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, Cluj-Napoca 33. Drd. Anna ADASHINKAYA, istoric de artă, Department of Medieval Studies, CEU, Budapesta 34. Drd. Dragoş NĂSTĂSOIU, istoric de artă, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta
35. Radu OLTEAN, artist plastic, Bucureşti
36. Emil CULDA, patron de firmă, Cluj-Napoca
37. Ioana Cristina MUNTEANU ZĂRNESCU, restaurator pictură murală, Braşov-Bucureşti 38. Valentin ŞTEFAN, restaurator specialist componente artistice din piatră, Alba Iulia 39. JÁNÓ MIHÁLY, istoric de artă, Sfântu Gheorghe (Covasna)
40. Sidonia Petronela OLEA, restaurator, Alba Iulia
41. Dr. Vichi Eugenia CIOCANI, cercetător Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca 42. Dr. Irina BALDESCU, arhitect, Soprintendenza Archeologia, belle arti e paesaggio per il Comune di Venezia e Laguna, Veneţia
43. Dr. Arcadie BODALE, arhivist Arhivele Naţionale, Iaşi
44. Dr. Gabriel CUSTUREA, cercetător ştiinţific, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa 45. Dr. Alin SUCIU, Academia din Göttingen, Germania
46. Dr. Dan CULIC, expert principal, Direcţia Judeţeană de Cultură, Zalău 47. Raluca Georgiana COBUZ, muzeograf Muzeul Brukenthal, Sibiu
48. Mihai ILLÉS, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Carpatine Ardelene, Timişoara
49. Dr. Aurora PEŢAN, preşedinte „Fundaţia Dacica”, Alun
50. Radu TÎRNOVEAN, artist plastic, Oradea
51. Dacian MUNTEAN, preşedinte al „Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială”, Deva 52. Drăgan-George BASARABĂ, preşedinte al Asociaţiei de Heraldică şi Vexilologie din Banat şi/sau membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Timişoara
53. Bogdan STANCIU, jurnalist, Cluj-Napoca
54. Ioan VÎLCELEAN, medic, consilier local, Călan
55. Inginer Cornel BÎRSAN, Bistriţa
56. Cosmin GIURGIU, promotor turistic, fotograf, documentarist, Cuzăplac, Sălaj 57. Drd. Peter C. MARINESCU, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti 58. Drd. Ioana STEFAN, Facultatea de Istorie Universitatea Bucureşti 59. Cătălina Mihaela LUPAŞCU, masterand la Facultate de istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
60. Gabriela RUSU, manager, fotograf freelancer, Mediaş
61. Florin DELINESCU, agent de turism, Sarmizegetusa
62. Bogdan STANCIU, editor la „Cluj Travel”, Cluj-Napoca
63. Adriana URSU, Cluj-Napoca
64. Lorin-Alexandru CIORTEA, Alba Iulia
65. FOLDES Mihaly Erhard, grafician, Oradea
66. Răzvan LUPESCU, Braşov
67. Maria ROŞU, Arad
68. Alexandru A. LOSONCZY, Iaşi
69. Valer Simion COSMA, istoric, fondator Telciu Summer School/Şcoala de vară de la Telciu, Bistriţa 70. Liliana RESIGA, medic Institutul Oncologic, Cluj-Napoca
71. Valentin SĂLĂGEANU, Greenpeace Romania, Bucureşti
72. Cristina GIOGU, specialist monitorizare energie Compania CEZ, Piteşti 73. Alexandru Marian TONIUC, Bistriţa
74. Zsigmond DELI, Tószeg, Ungaria
75. Ildikó SZAKÁCS, Sighişoara-Montreal
76. DANI Anikó, Miercurea Ciuc
77. Delia COMANICI, Blaj
78. Dragoş MIRON, Timişoara
79. Aneta BURSESCU, Deva
80. Dr. Dorin PETRESC, istoric, Deva
81. Bogdan SECULICI, profesor de istorie, Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni”, Ciacova 82. Vasile MIZGAN, profesor de istorie Colegiul Silvic Transilvania, Năsăud 83. Drd. Patricia MANEA, consilier relaţii I, MAE/IDR, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti 84. Ioana HAITCHI, economist, Cluj-Napoca
85. Geta FELVINŢI, ghid & manager turism, Cluj-Napoca
86. HORVÁTH THOLDY Éva, fondator Asociaţia „Gyulay Ferencz”, Mintia 87. Clarisa IORDACHE, jurnalist, PR la Muzeul Municipal, Curtea de Argeş 88. Florentina FLOREA, Cluj-Napoca
89. Edmond D. KREIBIK, SC Kemp Construcţii Instalaţii SRL, Cluj-Napoca 90. Aida TAVITIAN, Constanţa
91. Doru MĂXINEANU, Bucureşti
92. BALÁZS István, Cluj-Napoca
93. Daniel TRUŢA, manager, Arad
94. Cristina HOSU GALE, profesor gimnazial, Timişoara
95. Călin MORAR-VULCU, istoric, Bruxelles
96. BORDI András, profesor, Târgu-Mureş
97. Călin Constantin BOCA, Valencia (Spania)
98. Ioan Eugen BORS, inginer, istoric, Roman
99. Maria CENAN, pensionară, Miercurea Ciuc
100. Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca
101. Elena-Mihaela RISTEA, masterandă, Universitatea Bucureşti
102. Gligor Adrian BORZA, freelancer, Valea Lungă, Alba
103. Mihai-Cristian SAVA, student, Hunedoara
104. Sanda SCUBLI, Carei
105. Sergiu MUSTĂŢEA, inginer, Ford Detroit (SUA)
106. Tamara DUBB, Târgu Mureş
107. Mihai KARDOS, liber profesionist, Lugoj
108. Nicolae MIHUŢ, inginer, Orăştie
109. Remus MUNTEANU, Fundaţia Bolyai, Cluj-Napoca
110. Ildikó MESTEŞAN, Cluj-Napoca 111. Dorin Petru LUPAS, sculptor, Deva
112. BALÁZS J. Attila, consilier judeţean, Târgu Secuiesc
113. Cornel MITUŢ, Bucureşti
114. Lia BACULEA, Târgu Mureş
115. Ovidiu-Alex CRIŞAN, toboşar pentru Calling Memphis şi Wild Angels, profesor, Cluj Napoca
116. GAZDAG Sándor, avocat Mediaş
117. Adrian FĂTU, Poole, Dorset
118. Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca
119. Sebastian MANOLESCU, masterand arheologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
120. Claudiu PURDEA, masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
121. Irina OZSVATH, arhitect Mediaş
122. Daniel ICHIMESCU, inginer, Cluj-Napoca
123. Florina POP, jurnalist, Cluj-Napoca
124. Mihai PELIGRAD, jurist, Sibiu
125. Waldemar Alexander MEGERLE, asociat firmă şi colecţionar, Lugoj
126. Oliver MEGYESI, profesor de geografie, Călan
127. Dr. Ştefan TUDOR, istoric/germanist, Sibiu
128. Letiţa POP, inginer, Hunedoara
129. Bogdan BARA, avocat, Haţeg
130. Dr. Alexander GOLDIŞ, medic stomatolog, Germania
131. Doru GÎNJU, inginer, Bucureşti 132. MORA Attila, inginer, Deva
133. Adrian BURLACU, Hunedoara 134. Dorin GEORGESCU, artizan, Buzău
135. Lăcrămioara MUSTĂŢEA, Brad 136. GILYEN Piroska, Cluj-Napoca
137. Dragoş SCARLAT, student istorie, Universitatea Bucureşti
138. Maria MOVILĂ, Sfântu Gheorghe
139. Armin MAURER, grafician, Sighişoara
140. Marian COMAN, arhitect, vicepreşedinte la „Fundaţia Dacica”
141. Mircea Maximilian TIVADAR, administrator la „Union Armenian of Romania”, Cluj-Napoca
142. Michelle MUSTĂŢEA, Toronto
143. KÜRTI Barna, Zalău
144. Irina BĂLAN, „Asociaţia 37”, Bucureşti
145. Claudiu COMAN, pr. Ioneasa, Suceava
146. Petruţa BANIŢĂ, restaurator pictură murală, Școală Liberă Waldorf, Bucureşti
147. Marius BACIU, programator producţie, Turda
148. Daniela DOBRE, Budapesta
149. Valentina GIURGIU, economist, Hunedoara
150. Coralia JIANU, fost muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, Glasgow, Scoţia
151. Corina BIBIRI, Bucureşti
152. Anamaria STREZOIU, farmacist, Bucureşti
153. Ana Mihaela ADAM, artist plastic, Timişoara
154. Dr. Cristian DANIEL, diplomat, Târgu Mureş
155. Adrian OLARU, profesor, Luduş
156. Mihai MELIŢĂ, profesor, Bucureşti
157. Oleg DIMITRIU, inginer profesor, Târnăveni
158. Mădălina ODOVICIUC, Suceava
159. Dan Simion GRECU, medic psihiatru, Deva
160. Daniel IANCU, Târgu Neamţ
161. Nora OPREAN, bibliotecară, Cluj-Napoca
162. Ioan-Lucian STOICA, inginer, Alba Iulia
163. ÖTVÖS Ildikó, Cluj-Napoca
164. Zoltán SZÉKELY, Hunedoara
165. Mihai CIOBANCA, jurist, Rupea
166. Constantin MĂRĂSCU, TVR Timişoara
167. Lia PANDEA, asistent medical, registered Nurse, la Haven Bay Care Centre, Ireland
168. Daniel LĂCĂTUȘ, jurnalist şi scriitor, Călan
Adrian Andrei Rusu Contactați autorul petiției
Anunț de la administratorul acestui websiteAm închis această petiție și am șters informațiile personale ale semnatarilor.Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR) solicită un motiv legitim pentru stocarea informațiilor personale, respectiv ca informațiile să fie stocate pentru cel mai scurt timp posibil. |