Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Ministerul Economiei a publicat joi anunţul de privatizare a combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) şi speră ca în două luni să finalizeze tranzacţia, deşi mai sunt de clarificat numeroase aspecte juridice şi financiare. Va reuşi statul să găsească investitori interesaţi să preia Oltchim şi ce preţ ar putea obţine?

Oltchim este probabil com­­pania cea mai greu de privatizat din România, iar anunţul de privatizare publicat joi de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), autoritatea din Ministerul Economiei care administrează companiile din portofoliul acestuia, este al treilea din ultimii 15 ani. Pre­cedentele două tentative de priva­ti­za­­re a Oltchim au eşuat deşi au existat de-a lungul ultimilor 15 ani compa­nii şi fon­duri străine interesate să preia combinatul.

Totuşi, interesele mari din jurul Oltchim şi greşelile realizate de stat în ad­ministrarea companiei au făcut ca privatizarea să fie amânată de la an la an. După nouă ani de tergiversări (de la precedentul anunţ de privatizare), guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu încearcă să accelereze privatizarea celui mai mare combinat chimic al ţării, ultima companie reprezentativă pentru industria din România care se mai află în portofoliul statului.

Ultimii cinci ani au fost însă foarte dificili, iar compania a acumulat pierderi de 260 mil. euro şi a ajuns la datorii de aproape 590 mil. euro, astfel că nu este clar câţi bani mai poate încasa statul din această privatizare sau dacă viito­rul acţionar va mai putea salva ceva din Oltchim. Nu există nicio garanţie că acest lucru se va întâmpla, având în vedere că negocierile se poartă în spatele uşilor închise, nefiind publice niciun fel de informaţii privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească "peţitorii" Oltchim şi nici care sunt clau­zele pe care viitorul cumpărător va trebui să le îndeplinească după privatizare.

Ce spune anunţul de privatizare a Oltchim?

Potrivit anunţului publicat joi de OPSPI, privatizarea Oltchim se va realiza printr-o metodă combinată: negociere pe bază de oferte preliminare neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic.

În anunţ se mai precizează că pe parcursul derulării procesului de privatizare este posibilă modificarea capitalului social al companiei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, şi că potenţialii cumpărători au opţiunea să negocieze prin intermediul OPSPI preluarea activelor rafinăriei Arpechim de la OMV Petrom.

În anunţ se mai arată că pentru participarea la negocierile preliminare şi neangajante şi, mai apoi, la licitaţia cu ofertă în plic este obligatorie cumpărarea Dosarului de prezentare a Oltchim, de unde rezultă că nu există un caiet de sarcini pentru candidaţi. Documentul de prezentare va putea fi cumpărat de la OPSPI începând cu data de 20 martie, la preţul de 5.456 de lei (cu TVA inclusă).

Singurul criteriu de privatizare e preţul. Care preţ?

Acţiunile Oltchim vor fi vândute într-un proces în care singurul criteriu de departajare a ofertelor depuse va fi preţul, iar statul se va baza în negocieri pe evaluări care relevă că valoarea de piaţă a companiei poate ajunge şi la aproape 300 de milioane de euro dacă Oltchim beneficiază şi de serviciile rafinăriei Arpechim, principalul furnizor de materii prime, aflată în prezent în proprietatea Petrom. Fără materia primă furnizată de Arpechim, valoarea Oltchim este însă zero, se arată într-un document oficial obţinut de Mediafax.

Astfel, statul nu pare să fie interesat cine va prelua combinatul atât timp cât obţine cel mai bun preţ. Documentul citat relevă că pentru privatizarea Oltchim şi-au exprimat interesul companiile TISE (Rusia), Forte (Emiratele Arabe Unite), Rompet Rogas (România) şi PCC (Germania), în prezent acţionar minoritar la combinatul din Vâlcea. Compania românească Rompet Rogas, deşi menţionată în documentul oficial al Guvernului ca fiind interesată de Oltchim, nu figurează însă nici la Registrul Comerţului.

Producătorul rus de energie electrică TISE (Tehnologies Investments Services Energy), cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţat la Moscova în 2003, având ca acţionari companiile Tehno­promexport, Zarubejneft şi Zarubejneftegaz, ultima subsidiară a Gazprom.

Principala întrebare vizează însă preţul pe care-l poate obţine statul, în condiţiile în care valoarea contabilă a Oltchim (valoarea capitalurilor proprii) este negativă, adică datoriile sunt mai mari decât activele companiei, astfel încât în cazul lichidării companiei acţionarii ar trebui să vină cu bani de acasă. Desigur, în cazul în care ar exista un plan de afaceri pe termen lung şi o strategie privind readucerea companiei pe profit, atunci, valoarea ar putea creşte. Acţiunile Oltchim sunt listate pe bursă, unde au înregistrat fluctuaţii mari în ultimul an    

însă acestea au fost determinate mai ales de speculaţii şi de achiziţiile agresive ale acţionarului minoritar, grupul german PCC, şi ale fondului de investiţii britanic Carlson Ventures, care au încercat să-şi consolideze poziţia în vederea viitoarei privatizări.

Compania este evaluată în acest moment pe bursă la 94 mil. euro, iar pachetul de acţiuni deţinut de stat (54,8% din capital) valorează 51,5 mil. euro. În ultimul an însă capitalizarea Oltchim a oscilat între 15 mil. euro şi 170 mil. euro.