Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei


Musafir

/ #279

2017-10-02 11:16

Cum arată o şcoală modernă în Finlanda, ţara care a revoluţionat sistemul de învăţământ

Pshologii susţin de multă vreme că este nevoie de o schimbare de abordare în educaţie pentru a-i determina pe copii să iubească din nou şcoala, deloc populară în aceste secol al tehnologiei, în care numeroasele alternative de petrecere a timpului liber seduc noua generaţie. Deşi copiii sunt şi astăzi la fel de entuziasmaţi să înceapă şcoala, pe parcurs ceva se întâmplă, iar nerăbdarea de a deveni elev se transformă curând, uneori chiar din prima zi de şcoală, în dezamăgire şi lehamite de studiu. Iată că finlandezii devin din nou pionierii schimbării, testând zilele acestea o nouă abordare asupra conceptului de şcoală. Dacă priveşti clădirea în care funcţionează şcoala Saunalahti din oraşul finlandez Espoo, n-ai putea ghici că este o unitate de învăţământ, ci mai degrabă un muzeu de artă modernă. Doar că pe întinderea de 10.500 de metri pătraţi se găsesc atât o şcoală generală cât şi o grădiniţă şi club pentru tineri, cafenea, bibliotecă, sală de sport şi multe alte atracţii, relatează publicaţia Bright Side.

În plus, predarea se face într-o atmosferă cât se poate de relaxantă, fără rigiditatea băncilor aliniate în faţa unei table, ci cu mobilier modern, confortabil, care încurajează lucrul în echipă. Şuşotelile altădată aspru pedepsite sunt încurajate în şcoala finlandeză, iar copiii se pot mişca prin clasă după voia inimii. Laptopul a înlocuit tabla tradiţională, iar temele sunt înlocuite de proiecte de grup. Cafeneaua este un loc în care se întâlnesc şi mănâncă atât elevii cât şi profesorii, în timp ce seara tot locul se transformă într-un spaţiu de relaxare pentru toţi locuitorii cartierului. În astfel de şcoli care au abandonat modelul tradiţional de învăţământ dând viaţă unui stil cu totul nou de a face educaţie, progresul educaţional este mai mare, iar copiii au mai puţine probleme de comportament. În plus, un astfel de spaţiu reuşeşte la finalul zilei să devină inima întregii comunităţi.

Citeste mai mult: adev.ro/nw2302

 

DEZBATERE. Profesor de matematică: "Eu nu ştiu să le spun elevilor mei de ce au învăţat ce au învăţat şi dacă vor lua 10 la ce o să le folosească"

 Acestea sunt probleme care debutează de la clasele primare şi pe care sistemul nu le ia în seamă, târând aceşti copii ani de-a rândul. „Sunt convenabili ca nume în catalog, formării unor catedre, însă neavând programe diferenţiat, ei apar la astfel de examinări.
 
„În momentul de faţă avem un sistem aberant. Un copil de 14 ani trebuie să justifice apartenenţa unei specii la genul liric. E o chestiune de metalimbaj în condiţiile în care programa hotărăşte că obiectivele de bază sunt să folosească corect limba română şi să înţeleagă la nivel elementar texte la prima vedere. Noi dăm un singur fragment la prima vedere şi verificăm la nivel reproductiv: menţionaţi titlu, după care sărim la interpretarea simbolică. Culmea, aceşti itemi de la cls a opta se regăsesc aproape identic la bacalaureat. Sistemul nostru de evaluare este extrem de aiurit. Nu există ştiinţă în spatele evaluării în România”, adaugă Oana Moraru.
 
Adrian Enache, profesor de matematică: „Noi îi învăţăm să fie roboţei în şcoală. Părinţii nu ştiu ce vor, unii au mai fost în Occident... Eu încerc să explic că nu e nevoie de 100 de ecuaţii, ci să înţeleagă mecanismul. Asta e o mentalitate rămasă din epoca trecut”.

EXCLUSIV. Psiholog american: Fără teme. Niciun studiu nu a arătat că e nevoie ca elevii să înveţe în runda a doua, după o zi la şcoală

Ce ar trebui să înveţe copiii la şcoală?

Alfie Kohn, scriitor şi psiholog pe probleme de educaţie:Toţi românii ar trebui să se întrebe care este scopul educării. Dacă vrei ca România să se întoarcă în era dictatorilor, atunci ar trebui ca elevii să urmeze direcţii, fără să le pună sub semnul întrebării, să memoreze evenimente şi să le expună în cadrul testelor. Şi apoi să fie judecat după test, din dorinţa de a primi o anumită notă. Dacă vrei ca România să fie o societate democratică, nu este suficient ca ei să memoreze informaţii cu care au fost bombardaţi. Profesorii trebuie să îi asculte mai mult, iar elevii să vorbească mai mult, sistemul de învăţământ ar trebui să fie organizat în jurul problemelor, proiectelor şi întrebărilor cu adevărat importante, nu asupra informaţiilor pe care le pot citi pe telefon. Trebuie să fie "critical thinkers", să aibă un dialog constant, de la vârste foarte fragede, nu să citeze autorităţi sau să ofere informaţii care le-au fost predate. O societate liberă începe cu o şcoală care nu seamănă deloc cu educaţia tradiţională, bazată pe memorare şi examene.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/