Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

#50225: - Ce-am avut şi cu ce-am rămas sau cum să distrugi economia unui judeţ în două decenii de tranziţie? 

 Infoplus

Ce-am avut şi cu ce-am rămas sau Cum să distrugi economia unui judeţ în două decenii de tranziţie originală.

Schela Drăgăşani şi Băbeni – petrol şi gaze

“Importanţa resurselor minerale pentru România, printre care ţiţeiul şi gazele naturale ocupă un loc aparte şi se reflectă în prevederile Constituţiei, care stipulează că “bogăţiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice’’. În municipiul Dră­gășani își are sediul şi Schela de petrol şi gaze care aparţine grupului OMV şi care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din zona de sud a judeţului Vâlcea şi din zona de nord a județului Olt.”

Din câte ştim cu toţii, OMV nu aparţine statului român, ci are un acţionariat colorat, format din austrieci, norvegieni etc. Deci, nu poate fi considerat un “bun” naţional.

1. a) SC VILMAR SA – societate privată cu 100% capital străin – cea mai importantă fabrică a companiei GROUPE GENOYER SA Vitrolles – Franţa, acţionar principal. Această societate ne salvează doar aparent obrazul şifonat deoarece, datorită ei, figurăm în continuare pe lista judeţelor cu o industrie pro­ducă­toare de autovehicule şi elemente hidraulice.

A fost a noastră, dar am dat-o francezilor. A fost prima societate vâlceană privatizată, vân­­dută  unui investitor străin. VILMAR SA este o societate privată cu 100% capital francez, fiind cea mai importantă fabrică a companiei GENOYER SA Vitrolles – Franţa, acţionarul său principal. GENOYER SA are filiale industriale şi comerciale aproape în toată lumea, ceea ce asigură suportul relaţional, financiar şi logistic pentru promovarea produselor VILMAR pe toate pieţele lumii. VILMAR produce şi vinde o gamă diversificată de utilaje tehnologice şi părţi componente destinate industriei: chimice, petrochimice, petrolului şi a gazelor naturale, energetice, metalurgice, construcţiilor mecanice, prelucrării metalelor. Producţia VILMAR este realizată în patru divizii: FORJĂ (piese matriţate la cald, incluzând flanşe şi componente pentru robinete industriale cu obturator sferic; piese forjate liber; flanşe şi inele laminate la cald, cu secţiune rectangulară sau profilată), MECANICĂ (flanşe; inele; părţi componente pentru robinete industriale cu obturator sferic; FITINGURI (fitinguri ambutisate la cald: coturi sudate, capace, funduri; fitinguri ambutisate la rece şi sudate: reducţii conice concentrice şi excentrice, coturi din segmenţi, teuri) şi CAZANGERIE (o gamă mare de vase de presiune; schimbătoare de căldură; coloane; rezervoare de stocare; SKID-uri – instalaţii modulate pentru: separarea şi uscarea gazelor de sondă, desalinizarea apei de mare; structuri metalice cu diverse utilizări. Direct sau prin intermediul agenţiilor şi filialelor companiei fran­ceze GENOYER SA, produsele fabricate în VILMAR sunt prezente în ţări de pe toate continentele.

1. b) SC MW România SA Drăgăşani (fosta ROŢI AUTO) – este o societate privată cu 100% capital străin. Circa jumătate din producţia de componente auto realizată de SC MW România SA (Magnetto Wheels) este destinată exportului, cealaltă jumătate fiind distribuită pe piaţa românească, în special către Automobile Dacia.
2. c) SC HERVIL SA – societate privată cu 100% capital privat autohton, este cea mai cunoscută firmă producătoare de echipamente hidraulice din România. Având ca premise DINAMISMUL, PROFESIONALISMUL şi PROM­TI­TUDINEA, firma HERVIL urmăreşte îndeplinirea tuturor exigenţelor referitoare la calitate, servicii şi termene de livrare, ceea ce îi asigură COMPETITIVITATE şi SUCCES în afaceri. HERVIL produce cilindri hidraulici pentru agricultură, maşini, maşini unelte, maşini de ridicat, produse metalurgice şi de minerit. Cilindrii pot fi produşi în serii mari, cât şi în serii mici, atât în sistemul metric, cât şi în sistemul imperial.

Insolvenţa a ajuns şi la Sucursala HIDROCENTRALE Rm. Vâlcea, trecută în scripte tot ca un succes… dar aflată în insolvenţă.

Conform datelor oficiale, Hidrocentrale Rm. Vâlcea exploatează potenţialul hidroenergetic al râurilor Lotru şi Olt.

“Încă din anul 2002, Sucursala Hidrocentrale Ramnicu ­Valcea administreaza hidro­centralele amplasate pe raul Lotru si pe sectorul mijlociu al raului Olt (Gura Lotrului–Dragasani). Luând în calcul energia electrică brută produsă de centralele componente ale SC Hidroelectrica SA, judeţul Vâlcea se situează pe un onorabil loc II pe ţară. În perioada anilor 2007 – 2015 mai multe hidrocentrale din cadrul Sucursalei HIDROCENTRALE Rm. Vâlcea, între care şi hidrocentrala Lotru-Ciunget au fost supuse unui amplu proces de retehnologizare ce a vizat modernizarea echipamentelor aferente. Retehnologizarea a avut ca principale obiective urmatoarele:  cresterea randamentului hidroagregatelor • reducerea impactului asupra mediului • cresterea gradului de siguranţă în funcţionare şi disponibilitate • obtinerea unui nou ciclu de viata al echipamentelor din Centrala Hidroelectrica • Lotru – Ciunget de cel putin 30 de ani.

În cursul anului 2012 Hidroelectrica a depus dosarul de insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, pe data de 20 iunie compania obţinând verdictul pozitiv. După un amplu program de reorganizare S.C. Hidroelectrica S.A. a ieşit din insolvenţă la jumătatea anului 2013. Compania a denunţat contractele bilaterale cu traderii, cerinţă impusă şi de Fondul Monetar Internaţional şi una dintre principalele cauze care au dus la situaţia financiară dezastruoasă din trecut şi din prezent.

În cursul anului 2013 Hidroelectrica a finalizat o investiţie de 160 de milioane de euro pentru punerea în funcţiune a unei hidrocentrale de 31,5 MW în localitatea Racoviţa. Centrala Hidroelectrică (CHE) Racoviţa este situată în dreptul localităţii Racoviţa şi face parte din Amenajarea Hidroenergetică a râului Olt, sector Defileu Olt. Aceasta este cea mai mare investiţie realizată de cel mai ieftin producător de energie din România anul acesta, finalizarea hidrocentralei Racoviţa venind la 24 de ani de la începerea acestui proiect.”

Să ne minunăm cu toţii de această “performanţă”. Le-au trebuit 24 de ani ca să finalizeze un proiect şi 30 de ani pentru retehnologizarea unei centrale construită de Ceauşescu.…

Dana Nedescu