Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

#49079: Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora - Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora 

Si acum să trecem la oile noastre, la CEO.

Anii 2005-2008
Fondul Proprietatea (FP) votează in toate structurile din care face parte (consilii de administraţie, AGA) împotriva investiţiilor de mediu desulfurare si şlam dens. Daca ar fi reuşit blocajul, in 2013 toate termocentralele erau închise, toate carierele închise.

Anul 2011.
FP blochează apariţia companiilor energetice cu mixt de surse, care ar fi creat doi campioni energetici romani cu mult mai puternici decât mulţi din jucătorii actuali din piaţa. Romania ar fi devenit un coşmar pentru Granzii producători ai Europei, fiind singura tara care ar fi stabilizat un cost de producţie la coş sub 25$ pe MWH (studiul BP-Power 2007) . FP blochează prin procese fuziunile, scoţând in faţă sindicaliştii.

Anul 2012.
FP este de acord (de fapt iniţiază) cu unirea tuturor producătorilor pe lignit, a tuturor carierelor, intr-o firma gigant, CEO. Astfel condamna la dispariţie întregul sector. Părţile bune ale CEO, adică termo Rovinari şi 4-5 cariere, sunt forţate să acopere găurile din restul entităţilor, în loc să se dezvolte. CEO e pus in mare dificultate de legislaţia adoptată in 2011, prin care statul subvenţiona aproape toate formele de energie cu excepţia cărbunelui. In acelaşi timp FP are grija sa promoveze un statut al societăţii prin care toate hotărârile importante se iau cu 90% din voturi. Ei având 18%, au practic drept de veto. 

Anul 2013.
Hotărârile de Guvern în favoarea CEO sunt imediat atacate in justiţie de FP. După ce pierd, atacă la Comisia Europeana.
FP votează îpotrivainvestiţiei chineze pentru un grup nou la Rovinari (la fel cum face azi la Cernavodă)
FP blochează reparaţiile capitale la termo Rovinari, singura termocentrală profitabilă din CEO chiar şi în condiţii de concurenţă neloială.
Acţiunile FP împotriva CEO seamănă picătură cu acţiunile PCC contra Oltchim. Este drept, corupţia in Oltchim ajunsese notorie, tot ce intra si ieşea din firma era prin firmele directorului Roibu. Dar una-i una, alta-i alta. Conducerea CEO scăpase de Condescu si gaşca de politicieni din toate partidele, căpuşele tradiţionale ale mineritului. Am găsit CEO cu 18.890 de angajaţi in 2012 si l-am lăsat cu 15.400 in 2015. Termocentralele au rămas doar cu partea de producţie, la fel si carierele. Au dispărut 1000 de posturi TESA. Cheltuielile au scăzut de câteva ori. Au apărut organizări sindicale curate, care chiar luptau pentru CEO, iar reorganizarea a fost mult mai profunda ca la Hidro. 

IN FIECARE AN AM AVUT PROFIT OPERATIONAL, EBITDA POZITIV.
Au transformat taxa pe CO2, certificatul adică, din taxă, in cheltuiala materială, la fel ca şuruburile, electrozii, ţeava, pentru a putea modifica acest indicator.
Ne-am luptat in instanţe cu FP, iar in ianuarie 2016 am fi demonstrat la tribunal că FP a lucrat intenţionat împotriva CEO, blocând activitatea, si am fi fost primii in istorie care ar fi cerut milioane de euro despăgubiri acţionarului minoritar.
De aceea in decembrie 2015 ne-au îndepărtat pe toţi, iar caricaturile care au urmat au avut stipu.lat in referatul de numire „anularea acţiunilor in instanţa împotriva FP”. Directorul genearal Ciubotarica se laudă că a scăpat de arest preventiv pentru că a dus la judecatori o scrisoare de la fostul Ambasador al SUA, Gitenstein, care-i si el prin board-ul FP. 

CEO a trecut razant pe lângă aisberg in iulie 2016.
La 30 aprilie 2017 vine alt gheţar, depunerea certificatele de CO2. In 2016 coliziunea a fost evitata de Ilie, ultimul mohican. Schimbarea lui este o catastrofa greu de suportat pentru societate, ultima bomba cu efect întârziat lăsata de Ciolos-Soros in energie. In prima zi de funcţionare a noului Guvern va trebui adusa o echipa care sa ştie sa absoarbă cele doua şocuri ale anului 2016: Certificatele de CO2 in aprilie si NOx cu măsuri primare (nu mai e timp de altceva) in decembrie.
Directorului Pisc de la Rovinari, om cu 35 de ani de energie in spate, i-a fost preferat pentru postul de Director de Divizie un lipitor de afişe galben-portocalii. In Directorat exista însa un personaj, miner de profesie, care la o negociere de preţ pe tona de cărbune, a cerut celor de la CET Timişoara 600 de lei pe tona, că aşa ştia el preţul.
Aşa că „polonezii” nr.5, 6, 7, 8, 9, 10 sunt la CEO. Prin directorat şi CS.

PS. Unii din prietenii mei buni sunt sau au fost polonezi. Sunt una din naţiile pe care le respect profund, in opinia mea nr. 2 in Europa, după britanici, din multe puncte de vedere. Fostul ambasador în Romania este un om formidabil, la fel mulţi altii. Lucrează pentru ai lor. N-am nimic cu oamenii.
Doar că mi-e ruşine cu ai mei.”

http://saptamana.net/articol/