Sustin Platforma Romania100

Radupress

/ #2375

2016-11-05 06:46

Este un om echilibrat DOVADA raspunsul pe care l-a dat:

Adevărul: Ieri seară, comisiile de muncă şi buget ale Parlamentului au votat nişte măriri. E vorba de creşteri salariale pentru personalul tehnic-sanitar, creşteri salariale la Casa Naţională de Asigurări, cu 25%, creşteri salariale în educaţie cu 15%, creşteri în asistenţa socială cu 15%? ce impact au aceste creşteri şi dacă se pot face ele? Dacian Cioloş: O să iau lucrurile din două perspective. Pe de o parte, din perspectivă bugetară. Din ce îmi spunea doamna ministru de Finanţe cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul când votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB. Aşadar, pe de o parte avem un impact bugetar care înseamnă ori creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România sau, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile. Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii. Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi salariaţii. Or, noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Doar cu măriri salariale nu rezolvăm problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele dar cu aceleaşi responsabilităţi, dar care au salarii diferite. Măririle salariale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării coerente. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare. Îşi poate permite bugetul României să suporte măririle? Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, în educaţie, investiţii în infrastructură şi în alte domenii unde avem nevoie de investiţii. Avem nevoie de investii pentru a crea locuri de muncă durabile. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, la fel ca în educaţie şi sănătate. Şi am făcut şi noi acest lucru anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve probleme de disfuncţionalităţi de tratament din acelaşi sector şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor. Amintiţi-vă de 2010, Legea 284 a salarizării. A fost votată o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie cu legea salarizării unitare, dacă ea va fi vreodată votată. În afară de aceste măriri, Parlamentul a aprobat legea PSD de reducere a celor 102 taxe. Ce impact are legea? Se poate renunţa la acele taxe? Nici noi, nu numai că nu suntem împotriva unor reduceri de taxe, dar în contextul debirocratizării, a simplificării administrative, şi noi am venit cu eliminarea unor taxe care nu-şi mai aveau rostul. Dintre cele 100 şi ceva de taxe sunt câteva care aveau sens să fie eliminate, dar, la grămadă, s-au pus şi taxe care au fost eliminate şi care riscă să aibă impact asupra unor politici publice. Mai mult decât atât, se merge împotriva unor legi în baza cărora funcţionează anumite instituţii. Spre exemplu,legea de funcţionare a TVR şi a Radioului prevede că anumite cheltuieli, cum ar fi salariile, nu pot fi finanţate prin bugetul de stat. Dacă cineva, politic, ar fi vrut să decidă o schimbare a modului de finanţare a televiziunii, ar fi trebuit ca în paralel cu aceste eliminări de taxe să schimbe legea de funcţionare a TVR şi a Radioului public. La fel, taxa pentru timbrul de mediu. Ea, într-adevăr, trebuia schimbată, pentru că e şi o decizie a Curţii Europene de Justiţie, ea era inechitabilă aşa cum funcţionează în momentul de faţă, dar ar fi trebuit schimbată modalitatea de aplicare a acestei taxe, nu eliminată complet, pentru că din banii respectivi se finanţează prin fondul de mediu anumite programe, care duc la reînnoirea parcului auto, care duc la finanţarea unor programe de reducerea a poluării sau de reducere a impactului negativ asupra mediului. Mai e Monitorul Oficial, care, la fel, e o regie autonomă şi care fără aceste taxe rămâne fără finanţare. Deci şi aici, ori trebuie schimbată legea de funcţionare a Monitorului Oficial, ori avem o problemă de finanţare de la 1 ianuarie. Impactul bugetar, din calculele noastre, este de 1 miliard de lei.

Adevărul: Ieri seară, comisiile de muncă şi buget ale Parlamentului au votat nişte măriri. E vorba de creşteri salariale pentru personalul tehnic-sanitar, creşteri salariale la Casa Naţională de Asigurări, cu 25%, creşteri salariale în educaţie cu 15%, creşteri în asistenţa socială cu 15%? ce impact au aceste creşteri şi dacă se pot face ele? Dacian Cioloş: O să iau lucrurile din două perspective. Pe de o parte, din perspectivă bugetară. Din ce îmi spunea doamna ministru de Finanţe cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul când votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB. Aşadar, pe de o parte avem un impact bugetar care înseamnă ori creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România sau, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile. Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii. Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi salariaţii. Or, noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Doar cu măriri salariale nu rezolvăm problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele dar cu aceleaşi responsabilităţi, dar care au salarii diferite. Măririle salariale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării coerente. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare. Îşi poate permite bugetul României să suporte măririle? Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, în educaţie, investiţii în infrastructură şi în alte domenii unde avem nevoie de investiţii. Avem nevoie de investii pentru a crea locuri de muncă durabile. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, la fel ca în educaţie şi sănătate. Şi am făcut şi noi acest lucru anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve probleme de disfuncţionalităţi de tratament din acelaşi sector şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor. Amintiţi-vă de 2010, Legea 284 a salarizării. A fost votată o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie cu legea salarizării unitare, dacă ea va fi vreodată votată. În afară de aceste măriri, Parlamentul a aprobat legea PSD de reducere a celor 102 taxe. Ce impact are legea? Se poate renunţa la acele taxe? Nici noi, nu numai că nu suntem împotriva unor reduceri de taxe, dar în contextul debirocratizării, a simplificării administrative, şi noi am venit cu eliminarea unor taxe care nu-şi mai aveau rostul. Dintre cele 100 şi ceva de taxe sunt câteva care aveau sens să fie eliminate, dar, la grămadă, s-au pus şi taxe care au fost eliminate şi care riscă să aibă impact asupra unor politici publice. Mai mult decât atât, se merge împotriva unor legi în baza cărora funcţionează anumite instituţii. Spre exemplu,legea de funcţionare a TVR şi a Radioului prevede că anumite cheltuieli, cum ar fi salariile, nu pot fi finanţate prin bugetul de stat. Dacă cineva, politic, ar fi vrut să decidă o schimbare a modului de finanţare a televiziunii, ar fi trebuit ca în paralel cu aceste eliminări de taxe să schimbe legea de funcţionare a TVR şi a Radioului public. La fel, taxa pentru timbrul de mediu. Ea, într-adevăr, trebuia schimbată, pentru că e şi o decizie a Curţii Europene de Justiţie, ea era inechitabilă aşa cum funcţionează în momentul de faţă, dar ar fi trebuit schimbată modalitatea de aplicare a acestei taxe, nu eliminată complet, pentru că din banii respectivi se finanţează prin fondul de mediu anumite programe, care duc la reînnoirea parcului auto, care duc la finanţarea unor programe de reducerea a poluării sau de reducere a impactului negativ asupra mediului. Mai e Monitorul Oficial, care, la fel, e o regie autonomă şi care fără aceste taxe rămâne fără finanţare. Deci şi aici, ori trebuie schimbată legea de funcţionare a Monitorului Oficial, ori avem o problemă de finanţare de la 1 ianuarie. Impactul bugetar, din calculele noastre, este de 1 miliard de lei.

Citeste mai mult: adev.ro/ofxmtg
Adevărul: Ieri seară, comisiile de muncă şi buget ale Parlamentului au votat nişte măriri. E vorba de creşteri salariale pentru personalul tehnic-sanitar, creşteri salariale la Casa Naţională de Asigurări, cu 25%, creşteri salariale în educaţie cu 15%, creşteri în asistenţa socială cu 15%? ce impact au aceste creşteri şi dacă se pot face ele? Dacian Cioloş: O să iau lucrurile din două perspective. Pe de o parte, din perspectivă bugetară. Din ce îmi spunea doamna ministru de Finanţe cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul când votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB. Aşadar, pe de o parte avem un impact bugetar care înseamnă ori creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România sau, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile. Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii. Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi salariaţii. Or, noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Doar cu măriri salariale nu rezolvăm problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele dar cu aceleaşi responsabilităţi, dar care au salarii diferite. Măririle salariale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării coerente. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare. Îşi poate permite bugetul României să suporte măririle? Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, în educaţie, investiţii în infrastructură şi în alte domenii unde avem nevoie de investiţii. Avem nevoie de investii pentru a crea locuri de muncă durabile. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, la fel ca în educaţie şi sănătate. Şi am făcut şi noi acest lucru anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve probleme de disfuncţionalităţi de tratament din acelaşi sector şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor. Amintiţi-vă de 2010, Legea 284 a salarizării. A fost votată o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie cu legea salarizării unitare, dacă ea va fi vreodată votată. În afară de aceste măriri, Parlamentul a aprobat legea PSD de reducere a celor 102 taxe. Ce impact are legea? Se poate renunţa la acele taxe? Nici noi, nu numai că nu suntem împotriva unor reduceri de taxe, dar în contextul debirocratizării, a simplificării administrative, şi noi am venit cu eliminarea unor taxe care nu-şi mai aveau rostul. Dintre cele 100 şi ceva de taxe sunt câteva care aveau sens să fie eliminate, dar, la grămadă, s-au pus şi taxe care au fost eliminate şi care riscă să aibă impact asupra unor politici publice. Mai mult decât atât, se merge împotriva unor legi în baza cărora funcţionează anumite instituţii. Spre exemplu,legea de funcţionare a TVR şi a Radioului prevede că anumite cheltuieli, cum ar fi salariile, nu pot fi finanţate prin bugetul de stat. Dacă cineva, politic, ar fi vrut să decidă o schimbare a modului de finanţare a televiziunii, ar fi trebuit ca în paralel cu aceste eliminări de taxe să schimbe legea de funcţionare a TVR şi a Radioului public. La fel, taxa pentru timbrul de mediu. Ea, într-adevăr, trebuia schimbată, pentru că e şi o decizie a Curţii Europene de Justiţie, ea era inechitabilă aşa cum funcţionează în momentul de faţă, dar ar fi trebuit schimbată modalitatea de aplicare a acestei taxe, nu eliminată complet, pentru că din banii respectivi se finanţează prin fondul de mediu anumite programe, care duc la reînnoirea parcului auto, care duc la finanţarea unor programe de reducerea a poluării sau de reducere a impactului negativ asupra mediului. Mai e Monitorul Oficial, care, la fel, e o regie autonomă şi care fără aceste taxe rămâne fără finanţare. Deci şi aici, ori trebuie schimbată legea de funcţionare a Monitorului Oficial, ori avem o problemă de finanţare de la 1 ianuarie. Impactul bugetar, din calculele noastre, este de 1 miliard de lei.

Citeste mai mult: adev.ro/ofxmtg