video https://www.youtube.com/watch
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, anunță o adevărată apocalipsă pentru corupți. Într-un interviu acordat Agerpres, Kovesi a explicat că DNA are în lucru 7600 de dosare de corupție, care vizează demnitari la nivel înalt.
"În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia şi nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate", a spus Kovesi.
Şefa DNA a mai afirmat că, până în prezent, se află în lucru peste 7.600 de dosare penale, toate vizând corupţia la nivel înalt.
"Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Aşa cum spune şi competenţa prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupţia la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câţi sunt demnitari sau câte persoane cu funcţii importante, pentru că noi ţinem statistica în funcţie de infracţiunile care se comit, şi acestea se referă la corupţia la nivel înalt", a menţionat procurorul-şef al DNA.
Despre procentul de achitări, Kovesi a precizat că este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, nefiind un lucru care să îngrijoreze.
REPORTER: Actualul cadru legislativ permite desfăşurarea în bune condiţii a activităţii DNA sau consideraţi că ar fi necesare anumite modificări?
Laura Codruţa Kovesi: Deocamdată, pot să spun, aşa cum rezultă şi din activitatea zilnică, nu există probleme de legislaţie care să ne împiedice activitatea. Dar, dacă ne referim la ultimele evenimente, putem să spunem că da, există acea problemă a imunităţilor, în special a imunităţilor care vizează miniştri sau foşti miniştri care sunt suspectaţi de fapte care sunt săvârşite în timpul mandatului şi care au imunitate pe viaţă. În astfel de situaţii, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în Parlament de exemplu, nu se autorizează şi nu se votează pentru începerea urmării penale. Da, în astfel de cazuri, justiţia este blocată de un vot politic.
REPORTER: Cât de arzătoare este rezolvarea legislativă privind imunitatea parlamentarilor şi a membrilor Guvernului şi cum vedeţi soluţionarea? Ar putea fi un conflict între instituţiile statului? Recent, aţi nominalizat cazurile Oprea şi Corlăţean, în care arătaţi că votul politic a blocat ancheta.
Laura Codruţa Kovesi: Da, sunt cazuri recente, sunt cazuri care au avut un impact destul de mare în societate la data când s-au deschis aceste investigaţii. Au fost cazuri în care societatea civilă, cetăţenii au avut puncte de vedere la data deschiderii acestor investigaţii. Din păcate, în acest moment cele două anchete sunt blocate. Dacă ar fi să mă refer la dosarul denumit în spaţiul public 'Votul din diaspora', acesta este blocat în acest moment pentru că nu am primit acea cerere de urmărire penală în cazul ministrului Corlăţean.
REPORTER: Se poate numi un conflict între Legislativ şi procurori?
Laura Codruţa Kovesi: Dacă există un conflict între puterile statului, acest lucru îl constată Curtea Constituţională. Eu nu mă pot pronunţa. Eu doar spun că în ambele cazuri a fost o voinţă politică ce a oprit o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple.
REPORTER: Pe marginea reglementării acestei probleme cu care vă confruntaţi - aţi vorbit despre imunitatea pe viaţă la miniştri şi imunitatea parlamentară -, aţi purtat discuţii cu posibili decidenţi pentru eliminarea acestora?
Laura Codruţa Kovesi: Nu. De-a lungul timpului, am făcut puncte de vedere la Ministerul Justiţiei sau la Consiliul Superior al Magistraturii în care mi-am exprimat această poziţie.
REPORTER: Aţi precizat recent, referitor la demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu din fruntea Serviciului de Informaţii Externe, că DNA nu a fost în conflict nici cu SIE, nici cu alte instituţii. Pe de altă parte, aţi spus că un serviciu de informaţii, atunci când intră în posesia unor informaţii de corupţie, este obligat să sesizeze despre acea faptă. Există vreo anchetă a DNA în care se verifică lipsa informării SIE în cazul unei fapte penale?
Laura Codruţa Kovesi: Nu.
REPORTER: Lipsa informărilor de la SIE a dus la întârzierea unor anchete?
Laura Codruţa Kovesi: Nu are legătură. Observaţia pe care am făcut-o în ceea ce priveşte obligaţia legală a serviciilor de informaţii de a ne informa atunci când intră în posesia unor infracţiuni de corupţie nu are legătură cu dosarele pe care noi le avem în investigare. Era o observaţie generală, făcută în urma unui studiu care a fost publicat de un ONG şi care dădea note pentru colaborarea unor instituţii în relaţia cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Am prezentat o statistică.
REPORTER: Nici în dosare precum EADS?
Laura Codruţa Kovesi: Nu.
REPORTER: Credeţi că fosta conducere a Serviciului este responsabilă de lipsa de informaţii de la SIE şi ce aşteptări aveţi de la viitoarea conducere?
Laura Codruţa Kovesi: Nu sunt eu în măsură să evaluez activitatea unui serviciu de informaţii. Eu am prezentat o statistică foarte clară, bazată pe cifre.
REPORTER: După dosarul DIPI şi schimbarea conducerii, cum veţi lucra cu această structură?
Laura Codruţa Kovesi: Ca şi până acum, în limitele prevăzute de lege. Ei au obligaţia prin lege să ne trimită informaţii atunci când intră în posesia lor şi acestea privesc fapte de corupţie. Până în prezent, am primit sesizări de la DIPI, probabil vom primi şi pe viitor.
REPORTER: Credeţi că ar fi oportună unificarea în cadrul unei singure structuri a procedurilor privind realizarea şi procesarea interceptărilor?
Laura Codruţa Kovesi: Din perspectiva DNA, pot să vă spun că noi, în acest moment, avem un serviciu unic prin care realizăm această activitate. Deci, nu văd de ce ar trebui să existe un alt mod de lucru.
REPORTER: Cum decurge în prezent activitatea de supraveghere desfăşurată de procurori, după decizia CCR?
Laura Codruţa Kovesi: Vă referiţi la supravegherea tehnică, la interceptări?
REPORTER: Da.
Laura Codruţa Kovesi: Respectăm în totalitate decizia Curţii Constituţionale. Toate autorizaţiile care sunt primite din partea instanţelor de judecată sunt puse în aplicare prin serviciul tehnic al DNA.
REPORTER: Dar pe partea de traducere?
Laura Codruţa Kovesi: Ca şi până acum, folosim traducători autorizaţi de către Ministerul Justiţiei. În momentul în care se poartă conversaţii într-o limbă străină, apelăm la aceşti traducători autorizaţi pe care îi plătim şi aceştia ne fac traducerile care se depun la dosar.
REPORTER: Au fost afectate dosarele instrumentate de DNA după acea decizie a CCR? S-a făcut vreo evaluare?
Laura Codruţa Kovesi: În acest moment, este prematur să spun dacă au fost afectate sau nu. După publicarea deciziei Curţii Constituţionale, toate interceptările s-au realizat prin intermediul serviciului tehnic al DNA. O să vedem la finalul anului câte dintre interceptările făcute anterior intrării în vigoare a acestei decizii au fost anulate sau nu de către instanţe sau au fost excluse, motivarea bazându-se pe această decizie.
REPORTER: În ultima perioadă s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA?
Laura Codruţa Kovesi: Aş vrea să menţionez foarte clar că recuperarea efectivă a prejudiciilor nu este competenţa DNA, este competenţa Ministerului Finanţelor care trebuie să pună în executarea hotărârile judecătoreşti de condamnare. DNA are în competenţă doar identificarea bunurilor şi sechestrarea acestora până se pronunţă o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare şi, desigur, de confiscare a acestor bunuri. Pot să vă spun că, de la începutul anului până în prezent, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri şi valori în cuantum de aproximativ 250 de milioane euro.
REPORTER: Recent, Tribunalul Bucureşti a declarat ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul primarului municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, şi că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare. Este acesta un eşec al procurorilor care au instrumentat dosarul?
Laura Codruţa Kovesi: Nu avem o decizie judecătorească de stabilire sau nu a vinovăţiei sau a nevinovăţiei. O să remediem ceea ce va dispune judecătorul.
REPORTER: Sunt situaţii în care, în camera preliminară, judecătorii elimină anumite probe din dosare. Cât vă afectează?
Laura Codruţa Kovesi: Cred că ar trebui să încep prin a explica puţin procedura în cameră preliminară. Odată dosarul finalizat de procurori în această cameră preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării şi legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situaţii în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situaţii, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau îndrepte anumite chestiuni ce ţin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară.
Am observat că în spaţiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situaţii în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alţi inculpaţi, însă în spaţiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit şi că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situaţii în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu îşi urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzaţia s-a bazat doar pe o singură probă şi acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabileşte nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfăşurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice şi în care s-a precizat în spaţiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat şi este infirmat de chiar însuşi faptul că odată dosarele ieşite din cameră preliminară, acele dosare îşi continuă cursul.
REPORTER: Aţi afirmat, tot într-un interviu recent, că 'mai nou se angajează firme plătite cu bani mulţi să hărţuiască procurorii din DNA'. Există o îngrijorare în rândul procurorilor? Cum se face această hărţuire?
Laura Codruţa Kovesi: Cred că îngrijorarea există în rândul persoanelor cercetate dacă apelează la astfel de metode. Vă pot spune că procurorii din DNA nu sunt nici uşor impresionabili, nu sunt nici îngrijoraţi de astfel de tactici. Sunt obişnuiţi deja cu atacurile care se fac în spaţiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susţinătorii acestora. De foarte multe ori, au fost astfel de atacuri imediat după ce anumite proceduri au fost declanşate. Sunt atacuri la care noi nu putem să ieşim şi să explicăm ce avem în dosar pentru că ne este interzis acest lucru. Singurul nostru răspuns este să finalizăm dosarele cât mai repede şi mai bine şi răspunsul adecvat vine odată cu hotărârea judecătorească definitivă care se dă în fiecare caz. Am văzut că, de foarte multe ori, au fost situaţii în care am fost acuzaţi că dosarele sunt politice, că dosarele nu sunt solide, că nu avem probe şi cu toate acestea am obţinut hotărâri de condamnare. Deci, suntem într-o fază în care procurorii din DNA sunt suficient de maturi, experimentaţi şi curajoşi încât să facă faţă acestor atacuri. În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia şi nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate.
REPORTER: Cum se face această hărţuire?
Laura Codruţa Kovesi: În multe feluri se poate realiza şi se realizează în fiecare zi. Sunt atacuri făcute prin declaraţii publice, prin postări de pe Facebook, prin prezentarea unor documente din dosar în spaţiul public. Trebuie să spun că, potrivit noului Cod de procedură penală, din momentul în care o persoană este învinuită şi i se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect, procurorul trebuie să îi dea copie după tot dosarul, astfel că acesta devine public. De foarte multe ori, se prezintă anumite documente dintr-un dosar, se prezintă anumite probe. Am observat că, de foarte multe ori, se prezintă doar anumite pasaje din anumite documente întocmite de procuror. Pe de altă parte, sunt situaţii în care se fac foarte multe plângeri împotriva procurorilor, la CSM, sau în altă parte. Sunt foarte multe metodele prin care poţi să hărţuieşti procurorii
REPORTER: E afectată şi viaţa personală a procurorilor?
Laura Codruţa Kovesi: Uneori da. Uneori, atacurile depăşesc limitele profesionale. De foarte multe ori este atacat un procuror din perspectiva vieţii private, pentru anumitre evenimente la care a participat sau pentru anumite lucruri pe care le-a făcut în timpul liber.
REPORTER: Aţi spus că procurorii DNA sunt supuşi unor atacuri. Sunt şi afirmaţii direct la adresa dvs. inclusiv de la persoane care deţin sau au deţinut funcţii înalte în stat. Credeţi ca este nevoie de o reglementare legislativă pentru astfel de situaţii?
Laura Codruţa Kovesi: Nu sunt adeptul unor modificări legislative atunci când anumite persoane fac acuzaţii denigratoare în public. Cred că ţine mai mult de educaţie, de fiecare cum ştie să se exprime. Legislaţia permite, în acest moment, ca atunci când anumite atacuri depăşesc o anumită limită să poţi să faci o acţiune în instanţă. De cele mai multe ori, pe astfel de atacuri noi sesizăm CSM. Pot să vă zic că de mai mult de unul sau două pe lună noi sesizăm CSM. În acest an, până în prezent am făcut astfel 12 cereri de apărare a reputaţiei şi independenţei procurorilor din DNA. Este un număr mult mai mare decât în anii trecuţi. Acestea sunt pârghiile legale la care noi putem apela. Nu ştiu dacă o modificare legislativă poate să limiteze sau să oprească astfel de atacuri.
REPORTER: Cazul Black Cube a schimbat ceva în activitatea şi viaţa dumneavoastră?
Laura Codruţa Kovesi: Nu.
REPORTER: Sunt critici legate de achitările din dosarele procurorilor DNA. Se justifică? Este o îngrijorare pentru dumneavoastră?
Laura Codruţa Kovesi: Nu, nu este o îngrijorare şi nici nu are de ce să fie o îngrijorare. Vă prezint câteva date statistice: în acest an, am trimis în judecată în jur de 800 de persoane. Au fost condamnate definitiv de către instanţele de judecată în jur de 600 de persoane. Restul cauzelor sunt în curs. Procentul de achitări este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, deci nu este nimic ca să ne îngrijoreze. Dimpotrivă, calitatea dosarelor spun că este bună, având în vedere că procentul de condamnări în ultimii ani a fost în jur de 90%.
REPORTER: Câte dosare aveţi în lucru? Câte dintre acestea sunt cu demnitari de rang înalt - miniştri, foşti miniştri, parlamentari?
Laura Codruţa Kovesi: Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Aşa cum spune şi competenţa prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupţia la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câţi sunt demnitari sau câte persoane cu funcţii importante, pentru că noi ţinem statistica în funcţie de infracţiunile care se comit, şi acestea se referă la corupţia la nivel înalt.