Morometii la subiectul 3 la bac

Caracterul romanului (interbelic, postbelic etc.) este dat de perioada în care a fost scris. Romanul „Moromeții” este POSTBELIC, întrucât a fost scris după cel de-al Doilea Război Mondial: volumul I în 1955, iar volumul al II-lea în 1967. Faptul că o parte din acțiune se desfășoară în perioada interbelică nu îl face interbelic. Acum, dacă scriu în 2016 un roman a cărui acțiune este plasată în Roma antică, înseamnă că pot considera acest roman o scriere clasică, specifică Antichității? Nu! Așa e și în cazul romanului „Moromeții”. Acțiunea primului volum se petrece „cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial”, mai exact cu trei ani, așa cum se specifică la sfârșitul volumului, adică undeva în vara anului 1936, deci în perioada interbelică. Volumul al doilea acoperă o perioadă cuprinsă între 1938 și 1962, deci interbelică, în timpul războiului și postbelică. Măcar faptul că al doilea volum prezintă cu precădere evenimente ce au loc după război trebuia să îi pună pe elevi pe gânduri. Probabil ei au citit doar primul volum sau, mai degrabă, au văzut ecranizarea după acesta.

Se repetă situația de la Bacalaureat 2011, când s-a cerut caracterizarea unui personaj dintr-o opera dramatică, iar mulți elevi l-au caracterizat pe Ștefan Gheorghidiu din „Ultima noapte de dragoste...”, fără să știe că în literatură o operă dramatică înseamnă o piesă de teatru! Deh, trebuia scris „... o operă aparținând genului dramatic”, poate atunci era mai clar, dar puțin probabil. Oricum unii au fost punctați și pentru „opera dramatică <<Ultima noapte...>>”... Aceasta se întâmplă când tinerii sunt educați în spiritul „TV”, „știrist”: „un final dramatic...”, „eveniment dramatic pe DN1”, „tragedie pe A2” (mă întreb dacă știu că tragedia este o specie a genului dramatic?).

Domnilor absolvenți de liceu, puneți mâna și învățați! Lăsați petițiile! Dacă se cerea la subiectul al III-lea un poem și în loc de „Luceafărul” scriați „Moromeții”, transformați romanul lui Marin Preda în poem printr-o petiție??? Dacă vrem performanță în învățământ și dorim oameni bine pregătiți trebuie EXIGENȚĂ! Examenele trebuie să fie „de nivel mediu”, dar nu ușoare, mură-n gură. De câțiva ani și Bacalaureatul la română a devenit mai ușor: la subiectul al II-lea nu mai comentăm un citat literar, ci scriem despre smartphone-uri și tablete... Vrem ca școala românească să scoată numai bloggeri? Iar la Evaluarea națională clasa a VIII-a dăm doar română și matematică, cu subiecte despre ce am făcut în vacanță, într-o zonă turistică (vrem să scoatem poate de pe băncile școlii hotelieri), respectiv, o schiță a unui teren (ce rost are mențiunea că paralelogramul de la Subiectul a III-lea de la Matematică la Evaluarea națională este un teren? vrem să scoatem latifundiari poate...). Că tot vorbim de Evaluare națională (sau Capacitate, Teste naționale, cum vrem să-i mai spunem, că tot aia e), să se introducă din nou a treia materie, Geografie sau Istorie. Păi, cum vrem ca elevul să scrie despre o zonă turistică dacă el nu știe unde se află Brașovul pe hartă? Și ce, istoria României a devenit desuetă? O să facem petiții să-l transformăm pe Mihai Viteazul în președinte, că „domn” nu mai e la modă.

Așa că recapitulând... învățați! și lăsați „acțiunile democratice” pentru atunci când veți fi aleși în Parlament... că acolo nu vă mai trebuie roman interbelic... sau postbelic, oricum se pare că nu mai contează.