Ciolos, opreste crima!

Intr-un colt uitat din strada, un catel e parasit.

Nimanui nu-i pasa-n lume ca e mic si amarat.

Ochii mici ca doua boabe lacrimeaza ne-ncetat.

Si glasciorul lui subtire in sughituri s-a-necat.

  Unde-i MAMA mea cea draga sa m-alinte cu-n latrat,

Si in blana ei cea calda ca-ntr-un cuib m-a protejat.

    MAMA! MAMA! dar nu vine, c-au luat-o oameni rai,

Ca sa nu mai fete iara, o gramada de dulai.

Cineva mai bun la suflet m-a luat si parasit,

Pe o strada mare, lunga, ca sa nu fiu omorat.

Dar sunt mic si lumea-i mare,nu stiu incotro s-apuc, 

Nu am casa nici mancare, nu am unde sa ma duc.

    -- Mami uite un catel, care-i mic si singurel..

-- Nu-l atinge nici macar cu un deget, ca-i hoinar !

   Nici macar sa nu-l privesti ca poti sa te-n bolnavesti.

     -- Dar D-L ne-a invatat sa fim buni cu cei mai slabi,

Suferinta s-alungam, tot ce-i viu sa ajutam.

--Sunt povesti pentru copii, tu atata sa retii..

Toata ziua hoinaresc, prin gunoaie scormonesc,

Latra ca niste nebuni, si-apoi te ataca-n drum.

   -- Mama cum poti sa gandesti, cand pe D-l il slujesti.

Este loc destul sub soare pentru oameni si-animale.

Doar putin daca-ajutam, chiar pe noi ne invatam,

Ajutand un pui de caine, inima ti se deschide.

Daca faci o fapta buna este drumul spre lumina.

-- Nu stiu ce-i in capul tau dar ma faci sa-mi para rau.

Zau, nu stiu ce sa mai spun ca sa nu il iau din drum.

Bine, hai sa-l adoptam si acasa sa-l luam.

Doar atat a asteptat si in brate l-a luat.

Nu mai este un catel, mic, flamand si singurel.

Va avea o curte mare, blide multe cu mancare.

Iar povestea se sfarseste can un suflet isi gaseste

Un loc cald si primitor...printre oameni iubitori