Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

http://www.scribd.com/

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat recent de modificari legislative importante menite sa asigure, pe de-o parte, un rang superior in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit o data cu adoptarea, in cu_rsul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume :

- Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei;
- Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Potrivit legii 85/2006 privind procedura insolventei, creantele salariale se inscriu DIN OFICIU in tabelul obligatiilor, de catre administratorul judiciar, pe baza evidentelor contabile ale debitorului insolvent, nefiind nevoie ca salariatul sa depuna declaratie de creanta.
Prin urmare, cel mai bine pentru salariat ar fi sa verifice tabelul preliminar al obligatiilor si, ulterior, pe cel definitiv, pentru a se asigura ca a fost inscris.
Daca nu a fost inscris, poate formula contestatie. In practica, insa, salariatii iau legatura cu administratorii judiciari, care ii inscriu fara nicio problema in tabele.

-creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment.

 Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit odata cu adoptarea, in cu_rsul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. Dispozitiile normative ale ambelor legi se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii, si anume art. 156, care prevede ca „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor, si art. 167 „constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala". De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii" si ca, „ in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori."  

 Regimul creantelor salariale

Lichidarea bunurilor din averea debitorului se efectueaza de catre lichidator, sub controlul judecatorului sindic. Acelasi lichidator va plati creantele creditorilor, in ordinea de prioritate stabilita de lege. Legiuitorul a stabilit ordinea de distribuire a sumelor obtinute din lichidare pentru plata creantelor creditorilor chirografari in functie de importanta acestor creante, care este data de aspectele economice, sociale, umanitare si juridice.
Principala modificare adusa textelor legale, cu un impact deosebit, consta in trecerea creantelor ,,salariale" intr-un rang de prioritate superior. Astfel, daca in vechea reglementare a procedurii falimentului creantele izvorate din raporturile de munca erau plasate pe locul 3, in noua procedura a insolventei creantele salariale sunt trecute intr-un rang de prioritate superior.