Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

#36136: CREANTELE OLTCHIM. - Re: CREANTELE OLTCHIM: 

 continuare...

Interesant va fi de vazut cum va reactiona jurisprudenta in cazul in care un astfel de creditor titular al unei creante curente, fie in perioada de pina la obtinerea titlului executoriu, fie in perioada de 90 de zile in care este aminata executarea silita, va solicita un sechestru sau o poprire asiguratorie. Intrucit aceste masuri asiguratorii se presupun a pregati o executare, permisa de noua reglementare, inseamna ca, teoretic, nu se poate respinge o astfel de masura ca inadmisibila (asa cum se procedeaza in cazul in care un creditor cu creanta anterioara cere o astfel de masura). Este evident, insa, ca judecatorul sindic (sau instanta de drept comun) ar avea putine motive sa admita astfel de masuri, cit vreme procedura insolventei este sub controlul si supravegherea administratorului judiciar (care, la rindul sau, este sub controlul judiciar al judecatorului sindic si sub controlul de oportunitate al creditorilor) si, deci, nu exista motive sa se creada ca patrimoniul debitorului ar fi afectat prin externalizari frauduloase sau pagubitoare la adresa creditorului urmaritor.

Se poate spune, totusi, dincolo de problema de principiu ridicata de noua reglementare, ca exista si o parte pozitiva a noii reglementari : debitorul nu va mai putea acumula creante curente neplatite timp de 90 de zile, caci creditorii anteriori, ca sa evite riscul de executare silita, il vor presa pe debitor sa plateasca; in caz contrar, se va trece inevitabil la faliment, cu consecintele sacrificiale aferente acestuia.

Note de final :

(i) Un element in plus de noutate in chestiunea suspendarii urmaririlor individuale il introduce art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013. Textul ridica, in plus, o chestiune interesanta de interpretare. Astfel, se arata ca „nu sunt supuse suspendarii de drept” actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti. Se poate admite ca, per a contrario, aceste actiuni sunt supuse suspendarii judiciare? Evident ca da. Pe de alta parte, si fideiusorii sunt, fata de creditor, in acelasi tip de raport juridic accesoriu celui principal. Sa intelegem din text ca efectul suspendarii de drept se aplica in raportul cu fideiusorul, pe care textul art. 75 alin.5 il omite? Evident ca da. In fine, daca doar art. 75 alin.5 din OUG nr.91/2013 se refera la suspendarea de drept, in timp ce alin.4 (cu privire la creantele ulterioare, care „scapa” procedurii) se refera la suspendare, in genere, inseamna ca in cazul de la alin.4 este exclusa si suspendarea judiciara? Raspunsul nu poate fi negativ, caci ar insemna sa acceptam atit consecinta absurda expusa in textul comentariului de mai sus, precum si incalcarea liberului acces la justitie.

(ii) O incertitudine planeaza in legatura cu fapta ilicita generatoare de raspundere juridica delictuala a debitorului pentru care victima a putut formula actiune inainte de data deschiderii procedurii, dar actiunea s-a suspendat, urmind a se repune in discutie in procedura insolventei, in fata judecatorului sindic : este aceasta o actiune privitoare la o creanta anterioara, sau una privitoare la o creanta ulterioara deschiderii procedurii? Este stiut din teoria raspunderii civile delictuale ca o astfel de creanta a victimei nu devine certa decit la data pronuntarii unei hotariri care sa o constate. Asadar, in mod normal, ar trebui sa i se aplice art. 75 alin.3 – adica, actiunea sa fie solutionata, ca atare, de judecatorul sindic. In schimb, actiunilor care tind la stabilirea unor creante stabilite prin titlu sau la cuantificarea unei creante se suspenda, valorificarea creantei urmind calea inscrierii la masa credala, obligatorie pentru toate creantele anteriorare deschiderii procedurii.