Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

http://www.impactreal.ro/

Cinstit vorbind, în politică nu întâlneşti prea des oameni cu adevărat valoroşi. De obicei, în această zonă găseşti indivizi care nu au alt scop în viaţă decât să parvină cu orice preţ. Oameni care nu au avut loc în domeniile lor de activitate, cei mai mulţi mediocri, cu caractere îndoielnice. În politica locală, lucrurile stau chiar mai rău de atât. De exemplu, la Vâlcea, este suficientă o simplă privire pentru a-ţi da seama că, în cele mai multe cazuri, nu prea ai cu cine sta de vorbă. Gângavi, lipsiţi de idei şi creativitate, majoritatea politicienilor vâlceni sunt băgaţi în seamă de presă doar pentru că alţii nu există. De fapt, ei nici măcar nu sunt politicieni, în adevăratul sens al cuvântului. Sunt doar inşi lacomi, care şi-au dat seama că singura lor şansă în viaţă este politica. Se folosesc de ea ca de un par, aşa cum fac tâlharii care dau în cap la drumul mare. Scopul este produsul banilor cu orice preţ. Şi, cum capacitatea lor intelectuală nu le permite să se îmbogăţească pe căi licite, aleg partidele drept paravan pentru furtişaguri ordinare din banul public.
Printre atâtea nulităţi se mai găsesc, însă, şi oaze de inteligenţă şi profesionalism. Este suficient să amintim nume ca Victor Giosan sau Sorin Zamfirescu, pentru a înţelege că, dacă ar vrea, un partid ca PNL ar putea evolua fără probleme. Ideea este, însă, că nu se doreşte. Aceşti oameni sunt, de cele mai multe ori, marginalizaţi, în loc să se profite de experienţa şi inteligenţa lor. Atunci când le pică bine, liberalii se mândresc cu „intelectualii” lor, doar pentru că dă bine la electorat şi presă. În realitate, însă, cei care conduc destinele partidului nu dau mai mult de doi bani pe astfel de oameni. Explicaţia este simplă: nimeni nu vrea oameni superiori, pentru că aceştia sunt percepuţi drept adevărate pericole pentru liderii politici. Cei din urmă se tem că, poate, într-o bună zi, lumea se deşteaptă şi i-ar putea schimba cu cei care merită cu adevărat să conducă. La Vâlcea nu există, deocamdată, acest pericol. Giosan, Zamfirescu şi alţii sunt doar personaje marginale, bune de arătat lumii asemenea babelor de la ţară care au decedat şi sunt scoase din când în când la geam, de rude, când vine poştaşul, pentru a le mai încasa vreo câteva luni pensiile.
În loc să avem un conclav al înţelepţilor, la Vâlcea avem o adunătură a inepţilor. Se tot vorbeşte de ani buni despre un asemenea grup select, format din adevăratele personalităţi ale judeţului, care să fie consultat periodic de autorităţi, mai ales când sunt luate decizii importante, care vor influenţa viaţa comunităţii. Uneori, tema este reluată, dar, în realitate, nu se întâmplă nimic, nimeni nu vrea să asculte opinii pertinente. Doamne fereşte, nu care cumva să fie afectate interesele unora! Ştim noi mai bine ce avem de făcut, par să spună acei politicieni care nu dau doi bani pe doctrină, în schimb, se dau în vânt după privilegii. Facem noi lucrurile aşa cum ştim, de ani întregi. Angajăm pe cine vrem cu salarii imense, ne băgăm incompetenţii în consilii de administraţie şi adunări generale, punem candidaţi de paie, care nu riscă să ne afecteze în vreun fel treburile. Lasă-l pe Giosan, iar vine cu teoriile lui europene, dintre care noi nu pricepem oricum nimic. Fără nici o exagerare, chiar aşa se pune problema. Cu cât sunt mai mulţi cei care habar nu au să facă ceva, cu atât sistemul merge mai bine. Păpuşarii îşi pot vedea mai departe de afaceri, sub pretextul că fac politică şi administraţie, în interesul cetăţeanului.
Acestea fiind spuse, le aruncăm mănuşa celor care diriguiesc în acest moment treburile judeţului şi municipiului Râmnicu Vâlcea. Domnule Gheorghe Păsat, domnule Gigi Matei, domnule Nicu Cornoiu – dovediţi că doriţi schimbarea în bine a vieţii comunităţii şi luaţi măsuri. Organizaţi o întâlnire în trei, în cinci, în zece sau în douăzeci. Faceţi o listă cu oamenii valoroşi ai acestui judeţ şi folosiţi-vă de creierele lor. Este vorba despre profesori, medici, avocaţi şi ingineri. Sunt sute de specialişti în Vâlcea cărora nu li s-a cerut niciodată părerea în legătură cu ceva. Oameni cinstiţi, care nu şi-au imaginat niciodată că ar putea obţine ceva în viaţă altfel decât prin muncă onestă. Băgaţi-i în seamă, invitaţi-i la o cafea şi veţi fi uimiţi cât de uşor se pot schimba lucrurile, dacă ai cu cine. Ştim, propunerea noastră va rămâne, cel mai probabil, fără răspuns. Sau poate nu,
cine ştie, mai există o speranţă pentru un judeţ din ce în ce mai sărac, a cărui şansă ar fi putut fi chiar cetăţenii lui.