ZF Power Summit. Ministrul Energiei: Încercăm să salvăm de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat luni că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.

"Suntem într-o situaţie ingrată. La Complexul Energetic Hunedoara este o nouă conducere, putem spune că şi un nou Consiliu de Aministraţie care sper să găsească soluţii. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca într-o lună să avem o linie, să salvăm aceste două entităţi esenţiale (complexurile Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic", a spus Gerea la conferinţa ZF Power Summit.

Potrivit acestuia, în cazul Complexului Energetic Oltenia Ministerul Energiei încearcă să "împuşte doi iepuri dintr-o lovitură", respectiv adică să transfere minele de la Berbeşti către CET Govora.

"Încercăm să împuşcăm doi iepuri deodată, să vedem cum o anumită parte ineficientă poate căpăta valoare în altă zonă, adică minele de la Berbeşti să fuzioneze cu CET Govora, astel Complexul Energetic Oltenia scapă de presiunea mare legată de problema de personal. Aceste mine produc o pierdere apreciabilă, dar CET Govora va putea să asigure căldură la Oltchim şi la Râmnicu-Vâlcea, totul conform unui program stabilit de CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia. La Complexul Energetic Oltenia rămân probleme de eficientizare, investiţii", a spus Gerea.

Ministrul a adăugat că deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

"Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua măsuri radicale fără o analiză serioasă privind posibilităţi de salvare. Este simplu să spui hai să le închidem, dar ce pui în loc?", a continuat Gerea.

Totodată, el a afirmat că a transmis FMI că populaţia nu poate suporta o creştere abruptă a preţului gazelor naturale, aşa cum a cerut Fondul, şi că autorităţile române au propus ca viitoare majorare, mai mică decât cea solicitată de FMI,să aibă loc la 1 iunie sau 1 iulie.

"Legat de problema gazelor pentru populaţie, lucrurile sunt oarecum destul de clare. Noi am spus că populaţia nu poate suporta creşteri foarte mari şi imediate aşa cum ne-au fost solicitate. Am propus de la 1 iunie sau 1 iulie un preţ cu mult sub cel cerut de FMI, de la care nu cred că vom putea da înapoi, deci nu întrevăd nicio altă variantă de înţelegere în afară de cea propusă de noi deja", a menţionat Gerea.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, spunea în urmă cu o săptămână că preţul gazelor naturale destinate consumului populaţiei ar putea creşte în acest an cu 7%, posibil de la 1 aprilie sau 1 iulie, în funcţie de decizia Guvernului de a anula sau nu decizia prin care a suspendat calendarul de liberalizare a preţului.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească de la 1 aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins solicitarea, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu cu FMI.

Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.