Legea securităţii cibernetice a României e NECONSTITUŢIONALĂ

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) au depus azi, 19 ianuarie 2015, la Curtea Constituțională, un demers de tipul „amicus curiae”, prin care susțin obiecția de neconstituționalitate ridicată de Grupul Parlamentar al PNL, cu privire la Legea 580/2014, a securității cibernetice. Demersul este susținut de alte 11 organizații neguvernamentale.

Articolele 2, 3, 16 și 17 din Legea 580/2014 încalcă următoarele articole din Constituție:

-        art. 26 privind viața intimă, familială și privată

-        art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului

-        art. 28 privind secretul corespondenței

-        art. 1 alin (3) privind libera dezvoltare a personalității umane și demnitatea omului

-        art. 1 alin (4) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor

-        art. 45 privind libertatea economică

-        art. 53 alin (2) privind restrângerea unor drepturi sau libertăți.

Neconstituționalitatea Legii securității cibernetice va fi discutată de CCR miercuri, 21 ianuarie 2015, în dosarul nr. 1419AI/2014.

***

Istoricul legii securității cibernetice:

Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.

Mai multe organizații ale societății civile au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a depus la Curtea Constituțională o obiecție de neconstituționalitate.

***

Despre amicus curiae:

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient în acest contencios constituțional.

Tocmai de aceea, ele depun prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Demers susținut și de:

Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală

Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum

Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice

Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata

Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman

Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org

Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens

Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

S-au alăturat demersului:

Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI

http://www.apador.org/