Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

#24612: -

Pot fi continuate, nu este recurs sau incheiere ci continuare proces (dosar, dosare...), dar a avut doar o intrerupere pana la definitivarea anumitor decizii, cazul nostru insolventa. Continui procesul in functie de ce a decis judecatorul, un avocat care nu te insala si te reprezinta corect stie, cand poti reintra cu el din nou.

SUSPENDÁRE, suspendări, s. f. Acțiunea de a suspenda și rezultatul ei; întrerupere, suprimare (temporară). – V. suspenda.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁRE, suspendări, s. f. Acțiunea de a suspenda și rezultatul ei; întrerupere, suprimare (temporară). – V. suspenda.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

suspendáre s. f., g.-d. art. suspendắrii; pl. suspendắri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁRE s. I. v. agățare. II. 1. v. întrerupere. 2. întrerupere. (~ ședinței pentru două ore.) 3. v. suprimare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁRE s.f. Acțiunea de a suspenda și rezultatul ei; întrerupere, oprire, suprimare temporară. [< suspenda].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

suspendáre s. f., g.-d. art. suspendării; pl. suspendări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁ, suspénd, vb. I. Tranz. 1. A atârna. 2. Fig. A întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate. ♦ A face să înceteze temporar o acțiune judiciară; a interzice temporar exercitarea unor drepturi; a amâna fără termen executarea unei pedepse. ♦ A destitui provizoriu din funcție un salariat. 3. Fig. A interzice, a face să înceteze, a suprima o acțiune. – Din fr. suspendre, lat. suspendere.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁ, suspénd, vb. I. Tranz. 1. A atârna. 2. Fig. A întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate. ♦ A face să înceteze temporar o acțiune judiciară; a interzice temporar exercitarea unor drepturi; a amâna fără termen executarea unei pedepse. ♦ A destitui provizoriu din funcție un salariat. 3. Fig. A interzice, a face să înceteze, a suprima o acțiune. – Din fr. suspendre, lat. suspendere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

suspendá (a ~) vb., ind. prez. 3 suspéndă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁ vb. I. v. agăța. II. 1. v. înceta. 2. a întrerupe. (Au ~ cursurile pe câteva zile.) 3. v. suprima.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SUSPENDÁ suspénd 1. tranz. 1) (obiecte) A prinde în (sau de) ceva (cârlig; cui etc.) lăsând să atârne liber în jos; a agăța; a anina; a spânzura; a atârna. 2) fig. (activități, procese, acțiuni judiciare etc.) A întrerupe pe un timp. ~ ostilitățile. 3) (publicații) A împiedica să apară un anumit timp. 4) rar (persoane îndeplinind anumite funcții) A scoate temporar din serviciu. ~ un judecător. 2. intranz. A atârna liber (în jos). /<fr. suspendre, lat. suspendere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁ vb. I. tr. 1. A atârna. 2. (Fig.) A întrerupe, a opri; a amâna temporar; a suprima temporar. [P.i. suspénd. / < lat. suspendere, cf. fr. suspendre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUSPENDÁ vb. tr. 1. a atârna; a suspensiona. 2. (fig.) a întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate. ◊ (jur.) a opri cursul judecății, al executării sau al urmăririi penale. 3. (fig.) a interzice, a suprima (temporar). (< fr. suspendre, lat. suspendere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suspendá vb., ind. prez. 1 sg. suspéndez, 3 sg. și pl. suspendeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suspendà v. 1. a întrerupe, a remite cu altă ocaziune: a suspenda ședința pentru cinci minute; 2. a interzice cuiva exercițiul funcțiunii sale: a suspenda pe un magistrat.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*suspénd, a -á v. tr. (lat. suspéndere, d. susum, sus, și péndere, a atîrna; fr. suspendre. Față de a de-pinde, s’ar fi așteptat *a suspinde, ceĭa ce ar fi fost maĭ conform spirituluĭ limbiĭ româneștĭ). Atîrn: a suspenda o lampă de (saŭ în) tavan. Fig. Amîn saŭ întrerup pe cît-va timp: a suspenda executiunea uneĭ pedepse, o ședință, ostilitățile. Opresc provizoriŭ din funcțiune (ca pedeapsă): a suspenda un funcționar.