Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

http://jurnalbrasovean.wordpress.com/2014/05/25/nita-pateu-si-mafia-siciliana/

http://jurnalbrasovean.files.wordpress.com/2014/05/constantin-nita-mafia.jpg?w=1...

Constantin Niță – actual și fost ministru, în mai multe rânduri ales deputat pe listele PDSR și PSD – deține președinția filialei cu trei trandafiri roșii din Brașov încă din 1996, nefiind clintit din loc indiferent de permutările avute loc la nivelul conducerii naționale. Politician (lichea) abil, acesta a jucat tot timpul cu cine i-a oferit o funcție înaltă. Mai întâi a fost un apropiat al lui Adrian Năstase, apoi a jucat până în ultima clipă cu prostănacul Geoană. La alegerile interne din 2011 Niță ,,Pateu” sau ,,Savarină” părea că va fi înlăturat sau va trece în eșalonul 2 al partidului, nefiindu-i favorabil câștigătorului, tânărul Victor Ponta. Însă, relațiile și banii lui Costică au putut cumpăra orice până în prezent.

Costică Niță nu iese din tiparul nomenclaturiștilor FSN, provenind dintr-o familie săracă din Moldova, venit ca simplu muncitor în fabricile din Brașov își termină studiile târziu, dar promovează rapid în structurile de partid ale PCR: Asta îl ajută și pe plan profesional, ajungând într-un timp scurt director de exporturi la Roman Brașov înainte de ‘90, apoi director al Protocolului de Stat Predeal și BTT, câștigă de 4 ori mandatul de deputat PSD și se dovedește un priceput om de afaceri, deținând patru firme fiind totodată acționar în două SA-uri.

După Revoluţie, Niţă l-a cunoscut pe controversatul om de afaceri cu dublă cetăţenie Paul Brener, asociat în România cu diverşi italieni, membri ai organizaţiei mafiote Cosa Nostra. Brener era omul de încredere al generalui de Securitate Dragoş Diaconescu, directorul societăţii ARGUS care se ocupa din partea Securităţii de exporturile României.

Potrivit jurnaliştilor de la Romania liberă, numele lui Niţă este legat de interceptările telefonice făcute de Squadra Mobile din Sicilia, având drept subiect discuții purtate de capi ai mafiei italiene. În acele convorbiri, mafioții s-ar fi referit la Niţă ca la un om de legatură cu reprezentantul lor în România, Paul Brener.

Niţă a recunoscut că-l cunoaşte pe Brener dar a precizat că nu a făcut vreodată afaceri cu el. Constantin Nita: “Nu l-am vazut pe dl Brener de prin 1995-1996, când a fost pe la mine. Știu că a avut loc o discuție pentru a pleca în Italia, dar eu n-am fost. Trebuia să mergem la nu știu ce fabrică, dar eu sigur nu am fost. Nu am avut niciun fel de afaceri cu dl Brener, am avut doar niște discuții cu el. L-am cunoscut în Brașov, prin directorul “Gazetei de Transilvania”, Huidan. Era în relații bune cu brașovenii în general, cu Moucha și cu Popa. Ei trebuie să știe mai bine ca mine. Eu l-am vazut o dată sau de două ori la Brașov și o dată la București. El era în relații cu mulți oameni de afaceri din Brașov. Relații mai strânse știu că avea cu Huidan de la “Gazeta de Transilvania”, care a fost și actionar la Astra. Brener avea legături bune cu gruparea care a investit la Banca Astra, cu fondatorii. Îi cunoștea aproape pe toți, și pe Seghete și pe Ciobanu”.
Cine este Paul Brener?

Paul Brener s-a născut pe 24 februarie 1926, la Focșani, și are dublă cetățenie, română și italiană, fiind plecat de prin anii ‘60 în Italia. El s-a specializat în Drept comercial reușind să intermedieze diverse afaceri sau să reprezinte grupuri de afaceriști italieni, aproape în exclusivitate cu statul român. La vremea aceea nu oricine putea să plece din țară, să se stabilească în străinatate și să se întoarcă apoi ca orice cetățean străin care să deruleze afaceri în România. De aceea, se presupune că Brener a lucrat pe vremuri pentru DIE (Direcția de Informații Externe, din cadrul fostei Securități), desfăsurând mai multe operațiuni speciale, și este foarte probabil ca el să fi fost preluat și de urmasul DIE – Serviciul de Informații Externe (SIE). Înainte de 1989, Paul Brener și-a deschis în România (cu acordul Securității care i-a impus să-l angajeze director pe un apropiat al familiei Ceaușescu, cu un salariu de 1.200 USD pe lună) o reprezentantă a firmei italiene “Tezulo”, în centrul Bucureștiului, undeva lângă Biserica Armenească. Contactele de afaceri din România se limitau la firmele de comerț exterior, în special cu Fructexport, Tehnolemn, dar și cu Autocamioane Brașov. De altfel, prin natura acestor activități, el devenise foarte apropiat și de col. Dragos Diaconescu, șeful oficiului ARGUS. Prin aceste legături a reușit să cunoască mulți oameni importanți de atunci, dar și de acum.
Caracatița mafiei italiene în fosta și actuala industrie brașoveană

Paul Brener și-a început afacerile în România pe vremea fostei securități și a continuat în forță după 1990, când a înființat S.R.L.-uri în care s-a asociat cu mafioți italieni. Investigațiile poliției italiene și române au scos la iveală faptul că, în periplurile sale dâmbovițene, Brener a cunoscut mai multe persoane, foști si actuali demnitari, funcționari și oameni de afaceri:
- Romulus Ion Moucha a fost director general al SC Roman SA Brașov, membru fondator la Banca Astra, deputat PDSR în perioada 1996-2000. După alegerile din 1996, Paul Brener a ținut sa-l felicite pentru reușită. Până în 2004 acesta a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor.

- Anton Ciobanu, fost director adjunct la Roman, vicepreședinte la Banca Astra, s-a pensionat dupa căderea BTR, unde a lucrat pentru un timp.

- Tiberiu Filip, directorul de la Tractorul, alt fondator la Astra, pe care îl știe “de când purta pantaloni scurți”.

După Revoluție, Brener și-a lărgit cercul de prieteni: Alexandru Popa, care pe lângă faptul că a fost acționar la Astra, a activat ca director al SC Electroprecizia SA – perioadă în care a fost implicat în scandaluri legate de exporturi clientelare care se faceau numai prin intermediarii Braco și RIB International cu comisioane pe măsură -, fost prefect PDSR in perioada septembrie 1994-decembrie 1996, acționar la Aurora SA și la Dacia Felix Intertour, vicepreședinte cu probleme economice la PDSR Brașov până în 2005. – Gheorghe Fulga, fost sef al SIE, fost consilier al președintelui Iliescu și membru fondator la Banca Astra.

- Eduard Huidan fost redactor-sef la defuncta “Gazeta de Transilvania” (ziar închis din motive economice în 2011, după 150 de ani de apariție pe tipar), om de afaceri, membru fondator la Banca Astra.


Fondatorii Bancii Astra

Banca Astra a fost înființată la Brașov în 1996, de o serie de VIP-uri. Ulterior, dupa ce “Gelsor”-ul lui S.O. Vântu a preluat pachetul majoritar de acțiuni, “Astra” a devenit Banca Română de Scont, celebră pentru cel mai mare scandal financiar din Romania. O parte din fondatorii Bancii Astra au avut legături cu Paul Brener. Printre cei 38 de fondatori ai Bancii Astra – 10 societăți comerciale și 28 persoane fizice – figurează firmele brașovene: SIF Transilvania, Prescon, Fartec, Romradiatoare, Bere Aurora, Prems, Poiana Brasov SA, iar ca persoane fizice:
Gheorghe Fulga – consilier prezidential la Cotroceni, fost șef al SIE;
Romulus Moucha – atunci director general la Roman SA, fost secretar de stat ăn MIR până în 2004.
Alexandru Popa – atunci prefect de Brașov;
Mihai Fercală – presedintele SIF Transilvania;
Gen. Alexandru Ionaș – atunci colonel și sef al IPJ;
Col. Mircea Bucur – fost șef al IPJ Brasov, apropiat PSD;
Puiu Vladimir – atunci secretarul municipiului Brașov înainte de a-i lua locul torționarul Paraschiv;
Florian Firu – atunci subprefect, fost director general al SIF Transilvania;
Vlad Margineanu – atunci șeful SRI Brașov, fost director in SIF Transilvania;
Ioan Neculaie – patronul Prescon, implicat în mai multe scheme financiare frauduloase la Autocamioane Roman;
Otilia Neagoe – fost prefect de Brasov, fost senator PSD trecut ulterior la UNPR;
Panait Niculescu – fostul patron de la Romradiatoare, uzină dezmembrată și vândută la fier vechi;
Gheorghe Seghete – fostul sau de la Fartec, uzină distrusă prin aceeași metodă
Ioan Seche – fost senator PSD, fost patron al trustului RTT
Filip Tiberiu și Cristian Tătar – șefii de atunci de la Tractorul, uzină fragmentată de conducerea PSD, în frunte cu Ioan Olaru și Emil Niță sr.
În 1998, la Banca Astra și-a făcut apariția firma “Gelsor”, a lui Sorin Ovidiu Vântu care a devenit acționar majoritar al băncii, cu peste 50% după cumpărarea acțiunilor fostului vicepreședinte Anton Ciobanu (unul dintre cunoscuții lui Paul Brener). Acționarii fondatori susțin că “Gelsor” a ajuns la Banca Astra prin intermediul lui Gheorghe Fulga, care a recunoscut într-o declarație în presă că a fost angajat în funcția de consilier al băncii după venirea “Gelsor”-ului. În ianuarie ‘99, Banca Astra, la care “Gelsor” era deja acționar majoritar, a obținut aprobarea de la Banca Națională. Ulterior, denumirea băncii a fost schimbată în Banca Română de Scont.