S.O.S. familia!

Nu,Vlase., de ex. eu nu vad un barbat homosexual ca fiind pedofil.
Eu vad un copil devenind adult. Si stiu ca educatia primita din cercul intim al familiei, din achizitiile facute in scoala, in cercurile de cunoscuti, din societate, isi va pune amprenta in personalitatea lui de adult. Si mai stiu ca totul pe lumea asta se dezvolta. Asa cum o face copilul spre maturitate, asa se intampla si cu practicile sexuale. La fel, cu educatia. Totul se dezvolta.
Pe un fond al diversitatii sexuale, copilul creste debusolat, lipsit de bagajul lui afectiv-emotional bazal, ca OM in primul rand. Copilul este tot ce avem mai delicat, mai fragil, el absoarbe tot ce-l inconjoara, chiar si informatiile subliminale pe care, chiar daca nu le exteriorizeaza instantaneu, le va exterioriza intr-o zi sub forma unor manifestari. Nefiind incadrate clar intr-o ordine fireasca a lucrurilor, omul in crestere nu va putea avea discernamant personal, el lasand ca altii sa aleaga pt el.
Si din pacate, sunt prea multi care vor sa strice inocenta copilariei, firescul mers al dezvoltarii persoanei ca om. In primul rand ca om. La varsta adulta, un om trebuie sa stie ca este om, nu ca este atras de femei sau de barbati. Sexul i-a fost decis de la conceptie. Deciziile lui Dumnezeu nu pot fi negociate de noi!

Am, pentru voi, toata compasiunea, care e altceva decat mila, a se intelege, va rog! Pentru ca inteleg cu ce incarcatura grea veniti pe lume si/sau traiti cu ea si nimeni n-a putut, si nici nu va putea niciun om, sa smulga panza care va acopera sufletele aruncandu-va in marasmul sexualitatii. Pana cand nu veti intelege ca homosexualitatea este in mod absolut o problema duhovniceasca, nu veti accepta nici cel mai puternic argument venit de la cel mai mare cercetator sau om de stiinta. Un argument stiintific nu tine cont de situatia particulara a CUIVA anume, ci este o viziune de ansamblu. In cazul homosexualitatii, fiecare practicant al acestei orientari sexuale isi are povestea lui, dincolo de persoana sa. A cauta cauzele, iarasi te arunca in dezamagiri. Nu poti astepta ca o cercetare sa te explice pe tine, ca persoana unica in acest univers! Iti esti dator tie cu un trai viu, cu bucuria vietii. Dar e imposibil sa simti bucuria vietii inafara ei. Si atunci, asa cum face orice om care nu intelege de ce i se intampla o nedreptate, e mai cuminte sa va rugati fierbinte si sincer ca Dumnezeu sa va ierte nu pt ceea ce faceti, ci pt ceea ce ganditi, sa va aseze liniste in ganduri. Odata cu linistea, va disparea de la sine orice actiune generatoare de disconfort (de orice fel) si veti primi, fiecare in parte, raspunsul potrivit. Pentru Dumnezeu nu exista mult/putin, exista doar viata. Asta a creat, asta avem, si ne este comun tuturor. Toti suntem impreuna in ACEASTA viata, e tot ce avem.
Orice alt argument, personal imi pare ca departator de esenta problemei, dar binevenit pt intelegerea consecintelor ce decurg din liberalizarea orientarilor sexuale, de catre adulti pt copii.
Eu, ca adult, nu voi accepta in ruptul capului ca un copil sa perceapa ca firesc ceva ce reprezinta o problema personala inca nerezolvata a cuiva. Este, pana la urma, si un act de igiena duhovniceasca, daca vreti.