Ce soluţii au cei doi candidaţi pentru marile probleme cu care se confruntă economia României? Ziarul Financiar a realizat un set de 20 de întrebări, contextualizate cu situaţia actuală din ariile respective, pentru Victor Ponta (PSD) şi Klaus Iohannis (ACL), cei doi candidaţi care au rămas în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie 2014. Fiscalitatea, politicile de ocupare şi salarizare, infrastructura, sistemul de sănătate, legislaţia, politica externă, educaţia sau birocraţia sunt doar câteva dintre domeniile identificate ca prioritare pentru agenda viitorului preşedinte de către jurnaliştii ZF. Chiar dacă aceste întrebări economice nu vizează constituţional funcţia de preşedinte, ZF consideră că este obligaţia celui care se va instala la Cotroceni să urmărească îndeplinirea acestor lucruri de către guvern, pentru că de ele depind „propăşirea materială şi spirituală a poporului român“, pentru care jură preşedintele când îşi preia mandatul.
La capătul unei campanii electorale în care dezbaterea despre starea economiei a lipsit aproape complet, ZF le pune celor doi candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială – Victor Ponta şi Klaus Iohannis - un set de 20 de întrebări-cheie care ar putea arunca o lumină asupra politicii pe care o va adopta viitorul preşedinte ales în urma scrutinului din 16 noiembrie.
La alegerile de duminică, premierul Victor Ponta, 42 de ani (sprijinit de PSD, PUR şi PC), şi primarul Sibiului Klaus Iohannis, 55 de ani, (ACL) au strâns împreună 6,6 milioane de voturi (3,7 milioane de voturi Ponta şi 2,8 milioane de voturi Iohannis).
Dar câţi din cei care au introdus buletinul în urnă şi i-au trimis în marea finală ştiu ce program are candidatul lor preferat? Prea puţini, pentru că, deşi programele există pe hârtie, ele au rămas în sertare din cauză că dezbaterile au lipsit complet.
În perioada rămasă până la turul al doilea candidaţii nu mai pot evita însă dezbaterile, prin urmare trebuie să răspundă unor întrebări-cheie legate de opiniile/politicile lor despre fiscalitate, politici de ocupare şi salarizare, infrastructură, sistemul de sănătate, politică externă, educaţie sau birocraţie.
Este adevărat că un preşedinte nu are, constituţional, atribuţii directe în economie, dar preşedintele este parte a puterii administrative alături de guvern.
Prin urmare, va păstra viitorul preşedinte cota unică de 16% introdusă acum 10 ani, ce se va întâmpla cu salariile profesorilor sau ale medicilor, cu pensiile, cu cheltuielile de achiziţii publice, cu programul de privatizări?
Cum crede viitorul preşedinte că România poate avansa economic astfel încât să recupereze decalajul ce o desparte de Vest, un deziderat ce presupune o creştere economică solidă de 5% pe an?
Ce soluţie are pentru corectarea dezechilibrelor, în condiţiile în care 10 judeţe fac 70% din businessul ţării şi au 80% din angajaţii ei, în vreme ce restul ţării se zbate în sărăcie?
Cum vede finanţarea economiei în condiţiile în care băncile străine îşi repatriază o parte din liniile de finanţare? Cum înţelege să susţină iniţiativele antreprenoriale şi afacerile mici de familie, dar şi ce planuri are pentru „repatrierea“ economică a românilor care au plecat la muncă în străinătate - acei români care au stat ore în şir la coadă în faţa ambasadelor ca să voteze?
Preşedintele nu trăieşte într-un glob de sticlă, funcţia sa nu este onorifică şi nu se rezumă la reprezentarea ţării, ci este una activă, vorbim, până la urmă, de cea mai puternică poziţie în stat. Prin urmare, trebuie să ştim ce alegem - avem dreptul să punem întrebări, iar ei au o singură datorie: să răspundă.
Voi aveţi alte întrebări pentru viitorul preşedinte al României? Trimiteţi propunerile dvs. de întrebări legate de situaţia economiei româneşti pentru cei doi candidaţi la preşedinţie - Victor Ponta şi Klaus Iohannis -
1. Veţi menţine cota unică la 16%?
Cota unică de impozitare de 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit a fost introdusă în anul 2005 în timpul guvernării conduse de Călin Popescu-Tăriceanu (pe atunci preşedinte al PNL). Măsura a condus la o scădere a evaziunii fiscale în zona muncii „la gri“ (pentru că se evita sistemul de impozitare în funcţie de valoarea veniturilor) şi a fost apreciată de mediul de afaceri pentru că oferă un context fiscal predictibil. Adelina Mihai
2. Veţi majora salariile profesorilor şi ale medicilor?
Salariile mici din sistemul de învăţământ şi din domeniul sanitar au condus la o migrare masivă a medicilor în străinătate şi la o scădere a calităţii pregătirii profesorilor care intră în sistem, situaţie care a avut consecinţe directe în pregătirea tot mai slabă elevilor.
În prezent, salariul mediu în învăţământ este de circa 1.430 de lei (cu 40% mai puţin decât salariul unui funcţionar public), iar în sistemul de sănătate de 1.500 de lei net pe lună (cu 36% mai scăzut decât salariul din administraţia publică şi cu 10% mai mic decât salariul mediu net la nivel naţional). Adelina Mihai
3. Veţi schimba Constituţia pentru a da puteri mai mari preşedintelui?
În 2012, publicaţia britanică The Guardian scria că autorităţile europene l-au acuzat pe premierul Victor Ponta că a abuzat sistematic de Constituţie şi că a subminat statul de drept în campania sa de a-l înlătura de la putere pe preşedinte. Premierul maghiar Viktor Orban este acuzat şi el, de opoziţie şi în Occident, că a modificat legea fundamentală pentru a asigura guvernului şi partidului său controlul puterii în stat. În Turcia, Recep Tayyip Erdogan a devenit anul acesta preşedinte direct din funcţia de premier şi a promis că va aduce o nouă constituţie. Zeci de mii de protestatari au ieşit anul trecut în stradă pentru a-i cere demisia acuzându-l de autoritarism. Întrebarea pentru viitorul preşedinte al României este dacă va modifica legea fundamentală pentru a-şi mări puterea. Bogdan Cojocaru
4. Veţi face un centru unic de achiziţii pentru industria serviciilor IT&C?
Statul român a cheltuit în ultimii 14 ani aproximativ 10 miliarde de euro pe achiziţii de echipamente, soft şi servicii IT&C, dar maniera netransparentă de lucru combinată cu absenţa unui „director de IT“ la nivel naţional care să coordoneze şi să supravegheze investiţiile în tehnologie au făcut ca o mare parte din această sumă să fie risipită. Lipsa de transparenţă a făcut posibilă apariţia unor scandaluri precum cel al licenţelor Microsoft, spre exemplu, în condiţiile în care nu există un mecanism care să alerteze asupra achiziţiilor repetate realizate de la aceeaşi companie. Adrian Seceleanu
5. Veţi majora pensiile?
Pensia medie în România este doar 840 de lei pe lună în prezent, în contextul în care statul român plăteşte anual pensii de 10 miliarde de euro pe an, iar deficitul creat la fondul de pensii a fost de peste 2,6 miliarde de euro anul trecut.
În continuare însă numărul de pensionari (de 5,2 milioane de persoane) este mai mare decât cel al salariaţilor (4,4 milioane de persoane), iar deficitul la pensii se va adânci, odată cu proaspăta măsură de reducere a CAS adoptată de către guvernul Ponta. Adelina Mihai
6. Ce program de privatizări listări la bursa de la Bucureşti aveţi?
Complexul Energetic Oltenia, Telekom (fostul Romtelecom), Portul Constanţa sunt companii pe lista de privatizări a guvernului şi este important ca statul român să respecte calendarul privatizărilor.
În ultimul an, guvernul a listat la bursa din Bucureşti trei companii din sectorul energetic – Nuclearelectrica, Romgaz şi Electrica – cu o valoare de piaţă de 5 miliarde de euro. Cele trei listări au strâns aproape 900 milioane de euro de la investitorii locali şi străini şi au demonstrat că piaţa de capital este o alternativă viabilă pentru finanţare. Roxana Pricop
7. În ce ţară veţi face prima vizită în calitate de preşedinte?
În general, un preşedinte face o primă vizită într-o ţară faţă de care politica sa va avea o atitudine privilegiată. De pildă, preşedintele Traian Băsescu a făcut prima vizită la Chişinău. Premierii Marii Britanii obişnuiesc să aibă prima vizită în Statele Unite, în vreme ce actualul preşedinte al Franţei a făcut prima vizită după preluarea mandatului la Berlin. Iulian Anghel
8. Cum veţi susţine iniţiativele antreprenoriale şi afacerile mici de familie?
Iniţiativele antreprenoriale nu sunt susţinute îndeajuns de către autorităţi, care mai mult pun piedici firmelor prin controale dese. Printre problemele cu care se confruntă cei care pun bazele unei companii noi sunt birocraţia, controalele dese şi accesarea cu greu a finanţării pentru că, de multe ori, băncile nu creditează start-up-uri sau persoane fără experienţă de business. Recent, la o întâlnire organizată în cadrul campaniei ZF „România 5% creştere economică“, antreprenorul Adrian Simion a povestit propria experienţă cu deschiderea unei firme: „De la idee la deschidere au trecut nouă luni: două luni planul de afaceri, şapte luni birocraţia“. Alexandru Matei
9. Când vor comunica bazele de date ale instituţiilor pentru scăderea birocraţiei?
Lipsa de comunicare dintre instituţiile statului, o problemă semnalată de ani de zile, dar care nu a putut fi rezolvată încă, determină mari anomalii în sistem. De exemplu, în prezent şase instituţii oferă statistici referitoare la numărul de salariaţi, iar diferenţa dintre date ajunge până la 1-2 milioane de persoane aflate în evidenţe. Chiar preşedintele Traian Băsescu a spus că a ridicat în CSAT de mai multe ori problema unificării bazelor de date, dar care „nu se petrece pentru că sunt interese politice“, dând exemplul bazelor de date de la Finanţe care nu comunică cu cele de la Ministerul Muncii pentru a verifica dacă ajutoarele sociale sunt acordate în mod corect. Adelina Mihai
10. Când veţi confisca toate averile ilegale, iar ANAF va deveni noul DNA?
Confiscarea averilor este un proces decis de justiţie. Doar că justiţia urmăreşte aplicarea legii, iar legile sunt făcute de oamenii politici, preşedintele fiind primul dintre ei. La noi există o legislaţie privind „confiscarea extinsă“, dar este încă plină de ambiguităţi şi abia recent avem câteva exemple în care judecătorii au dispus confiscarea unei averi obţinute pe căi ilegale (cazul Voiculescu). Iulian Anghel
11. Veţi face un audit al privatizărilor în România?
România are nevoie de un audit al privatizărlor făcute din 1990 până în prezent, pentru că în cei aproape 25 de ani de capitalism nu s-a făcut o evaluare a activelor vândute de stat. Din 1990 până în prezent, în România au fost semnate peste 11.000 de contracte de privatizare pentru aproape 8.000 de companii, iar asupra multora dintre acestea planează suspiciuni de corupţie şi întrebări privind modul cum au fost evaluate activele statului. Adelina Mihai
12. Ce planuri aveţi pentru „repatrierea“ românilor care au plecat la muncă în străinătate?
Peste 2,3 milionae de români lucrează în prezent în străinătate, în state precum Spania, Italia sau Marea Britanie, lăsând în ţară multe sate sau oraşe mici aproape depopulate. Lipsa locurilor de muncă din ţară a „alungat“ familii întregi în străinătate, care de multe ori fac o muncă sub nivelul lor de calificare, dar pe salarii de patru-cinci ori mai mari decât în România. Preocuparea pentru românii din străinătate este mai mare în perioade electorale, însă până în prezent niciun program al administraţiei de la Bucureşti nu a fost dedicat acestei categorii de populaţie care a susţinut economia în ultimii ani prin remiterile trimise în ţară. Adelina Mihai
13. Cum veţi încuraja natalitatea astfel încât România să aibă un spor natural pozitiv?
În 2013, în România s-au născut 176.000 de copii, iar femeile românce din străinătate au dat naştere la 22.000 de copii, ceea ce înseamnă că, în total, natalitatea a scăzut cu 40% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. Lipsa locurilor de muncă din economie îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străinătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult naşterea primului copil, fenomene care amplifică scăderea populaţiei României. Iar măsurile de încurajare a natalităţii ar trebui să fie pe primele locuri în agenda politică, având în vedere că, în câţiva ani, generaţia numeroasă a „decreţeilor“ va ieşi la pensie. Adelina Mihai
14. Veţi menţine reducerea CAS cu 5% la angajator? Dacă da, cum veţi acoperi deficitul bugetar creat în 2015?
Reducerea CAS cu 5% la angajator, aplicată începând cu luna octombrie a acestui an, a fost o măsură apreciată de către mediul de afaceri, pentru că a lăsat companiilor un buget suplimentar pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii, pentru creşteri salariale sau pentru instruirea angajaţilor. Dacă însă aceşti bani nu se vor întoarce în economia locală, iar veniturile la buget scad, atunci oficialii administraţiei centrale vor fi nevoiţi să găsească modalităţi de acoperire a deficitului bugetar în 2015. Adelina Mihai
15. Ce măsuri aveţi pentru modernizarea mediului rural?
Jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, iar o treime este ocupată în agricultură. România are astfel cea mai rudimentară agricultură din Uniunea Europeană, cu aproape 3 milioane de ferme de mici dimensiuni care acoperă jumătate din terenul arabil disponibil.
Nicio guvernare nu a venit până acum cu soluţii pentru a transforma micile ferme în afaceri care să producă pentru piaţă şi nimeni nu a venit cu o soluţie concretă care să trimită forţa de muncă din mediul rural în piaţa muncii pentru a reduce presiunea de pe bugetul de stat. Gabriel Razi
16. Ce autostradă veţi susţine şi în ce an o veţi termina?
Cu doar 644 de kilometri de autostrăzi şi, în general, o infrastructură de transport subdezvoltată sau lăsată în paragină, România a ajuns la coada Europei la acest capitol, mulţi investitori străini ocolind ţara tocmai din lipsă de şosele rapide sau de căi ferate moderne. O autostradă peste munţi este unul dintre principalele obiective ale românilor în materie de infrastructură de transport. Dacă Master Planul General de Transport, documentul care propune priorităţile României în materie de infrastructură până în 2030, susţine că prima autostradă peste munţi ce ar trebui făcută este pe ruta Sibiu-Braşov, mai mulţi transportatori au arătat în repetate rânduri că prioritatea ar trebui să fie autostrada Sibiu-Piteşti. În Master Plan se arată că Sibiu-Piteşti va fi construit ca drum expres, urmând să fie dezvoltat ulterior în autostradă. Andreea Neferu
17. Ce faceţi pentru a curăţa sectorul public de incompetenţi?
Productivitatea scăzută şi lipsa de performanţă a angajaţilor din sectorul bugetar este generată, în mare, de schimbările dese şi de numirile pe criterii politice care au loc la nivel de management. În plus, mulţi bugetari care nu fac performanţă sunt menţinuţi în funcţii deoarece o concediere ar fi mult mai costisitoare pe termen scurt pentru instituţie, ei fiind angajaţi pe o lege specială. Implementarea unor sisteme de evaluare a performanţei, asemenea situaţiei din mediul privat, poate „curăţa“ sistemul public de angajaţi incompetenţi, însă până în prezent niciun oficial nu şi-a asumat acest risc, care poate avea consecinţe pe plan politic. Adelina Mihai
18. Ce veţi face pentru a îmbunătăţi rata de promovare la bacalaureat?
România a pregătit în ultimii ani 350.000 de absolvenţi de liceu care nu au putut justifica de ce au mers la şcoală timp de patru ani pentru că nu au absolvit examenul de bacalaureat, iar singurele opţiuni ale pieţei muncii care le-au rămas sunt slujbele mediocru remunerate, de muncitori necalificaţi, indiferent dacă le obţin la un moment dat în ţară sau în străinătate. În plus, diferenţa dintre pregătirea prea teoretică din şcoli şi nevoile de abilităţi practice din companii este una dintre marile probleme cu care se confruntă angajatorii, nevoiţi să investească bugete de zeci sau sute de mii de euro în programe de instruire atunci când angajează tineri absolvenţi. Adelina Mihai
19. Cum opriţi dezastrul din sistemul public de sănătate?
Sănătatea, o temă puţin abordată în timpul campaniei electorale, înghite anual fonduri publice de peste 6 mld. euro, care s-au dublat în ultimii ani, dar cu toate acestea calitatea serviciilor în sectorul public este foarte slabă. Spitale care se zbat în mizerie, oameni puşi să-şi cumpere singuri medicamente deşi sunt internaţi, medici care folosesc de mai multe ori instrumentar de unică folosinţă, nerespectarea protocoalelor de diagnostic şi tratament sunt câteva din cazurile grave care care au ţinut agenda publică din Sănătate în ultima perioadă. Ioana David
20. Ce aveţi de gând cu Republica Moldova?
Preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi alţi politicieni au folosit Republica Moldova drept carte electorală evocând unirea cu micul stat din est. În timp ce legăturile culturale dintre România şi Moldova sunt de necontestat, cele economice şi politice nu sunt la fel de vizibile. Moldova a ales, prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, să iasă de pe orbita Rusiei şi să urmeze calea europeană, iar nemulţumirea Moscovei este cât se poate de evidentă. De aceea Chişinăul are acum mai mult ca niciodată nevoie de sprijinul UE şi mai ales de cel al României, poarta către Europa a acestui stat. Întrebarea este dacă „flirtul“ politicienilor români cu Moldova se va transforma într-o relaţie mai serioasă. Bogdan Cojocaru
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.11.2014
Contactați autorul petiției
Acest articol a fost șters de către autorul petiției (Arata detaliile)
