Dreptul popoarelor autohtone.Palestina.

Screenshot_20231016-221635_Facebook.jpgScrisoare deschisă adresată tuturor liderilor politici din Romănia, Guvernului și CSAT

 

Stimați lideri politici,

Ca urmare a desfășurării războiului din Israel/Gaza vă aducem în atenție un document extrem de important emis la data de 12 iulie 2023 și anume Recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind relațiile cu Autoritatea Palestiniană (2021/2207(INI)).


Documentul în cauză este o sinteză a relațiilor israelene-palestiniene în conjunctura istorică de (re)naștere a statului israelian în virtutea dreptului pre-istoric, de acum 2000 de ani.


Vă amintim că Declarația universală a drepturilor omului (1948), art. 21 stabilește că: „voința poporului va fi cea care va sta la baza autorității guvernamentale a statului”, și mai cu seamă că drepturile omului trebuiesc să fie ,,ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluție extremă, la revoltă împotriva tiraniei și asupririi,,.


Vă solicităm deci, să reflectați asupra modalităților de colaborare cu statul Israel dar și cu Autoritatea palestiniană, subliniind că și românii constituie populație autohtonă, milenară, cu drepturi în pericol de a fi eludate, nerespectându-se nici Constituția României, dar nici alte documente internaționale asumate de către Statul Român.


Pericolul acceptării unor populații străine în România, indiferent care ar fi acestea, încalcă drepturile noastre constituționale și internaționale, ca popor autohton multimilenar. Nu dorim ca oficialitățile din România, clasa politică sau chiar Guvernul să ia măsuri discreționare, unilaterale în acest sens, exprimând promisiuni oricărei părți aflate în conflict, care să nu respecte în primul rând legislația romănească și dreptul la auto determinare al poporului român.


Desigur, ne exprimăm profunda îngrijorare asupra situației explozive din zona Gaza dar și din Cisiordania, situație datorată în principal inexistenței unui stat suveran palestinian.
Promisiunile unilaterale ale unor lideri politici, indiferent de eșichierul politic este un motiv serios de îngrijorare mai ales acum, în urma nefericitelor evenimente din Israel cu urmările bine cunoscute. 


Vă rugăm să faceți toate diligențele posibile pentru ca ,,soluția bazată pe coexistența a două state ca unică soluție viabilă la conflict, cu statul Israel și statul Palestina care coexistă democratic în pace, cu garanții de securitate,, în cadrul frontierelor din 1967 să devină realitate în viitorul cât mai apropiat.


Înțelegem deci să sprijinim drepturile poporului palestinian dar și necesitatea politică a înființării statului evreu.

De aceea vă facem cunoscute motivațiile conceperii Recomandărilor PE mai sus amintită, motivații expuse pe larg în document, cele mai importante fiind următoarele:


-enunțul Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU potrivit căruia anul 2022 a fost, din 2006, anul cu cel mai mare număr de palestinieni uciși care își aveau reședința în Cisiordania ocupată; întrucât, de la începutul anului 2023, ciclul violenței s-a intensificat, ceea ce afectează puternic civilii din teritoriile palestiniene ocupate, dar și din Israel și duce la creșterea tensiunilor și la instrumentalizarea conflictului de către grupări extremiste și teroriste;
-Declarația de principii privind aranjamentele interimare de autoguvernare din 13 septembrie 1993 (Acordurile de la Oslo);
-rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Adunării Generale a ONU;
-Protocolul privind relațiile economice dintre Guvernul Statului Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, reprezentând poporul palestinian, din 29 aprilie 1994 (Protocolul de la Paris) și Acordul interimar israeliano-palestinian privind Cisiordania și Fâșia Gaza din 28 septembrie 1995 (Acordul Oslo II);
-a Patra Convenție de la Geneva;
-declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 22 august 2022 referitoare la raidurile israeliene asupra a șase organizații palestiniene ale societății civile;
- hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 noiembrie 20192 privind produsele fabricate de coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate;
-raportul Serviciului European de Acțiune Externă din 28 martie 2023 intitulat „Raport pe un an privind demolările și confiscările în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est”;
-rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Adunării Generale a ONU,
- raportul din 21 septembrie 2022 al Raportorului special al Organizației Națiunilor Unite privind situația drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate din 1967;
-raportul directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății din 17 mai 2023 intitulat „Health conditions in the occupied Palestinian territory, including east Jerusalem, and in the occupied Syrian Golan” (Condițiile de sănătate în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est și în Golanul sirian ocupat);
-Declarația de la Alger, semnată în Algeria de 14 facțiuni palestiniene la 13 octombrie 2022, prin care s-au angajat să organizeze alegeri până în octombrie 2023.


De asemenea, documentul subliniază drepturile și obligațiile poporului palestinian, reiterând următoarele:


-soluția bazată pe coexistența a două state, cu statul Israel și statul Palestina în coexistență pașnică, într-un climat de securitate și pe baza recunoașterii reciproce în cadrul frontierelor din 1967, cu capitala ambelor state la Ierusalim și respectând pe deplin dreptul internațional este singura soluție viabilă la conflict, conform concluziilor Consiliului din iulie 2014;
-poporul palestinian are dreptul la autodeterminare, astfel cum este consacrat în Carta ONU și susținut în mod repetat de organismele ONU, inclusiv de Adunarea Generală, de Consiliul de Securitate și de Consiliul pentru Drepturile Omului/Comisia pentru drepturile omului;
-autoritatea palestiniană a recunoscut statul Israel solicitând totodată înființarea unui stat palestinian bazat pe limitele frontierelor de dinaintea anului 1967, recunoaștere care nu a fost împărtășită de guvernele israeliene succesive; întrucât autoritatea palestiniană a solicitat în repetate rânduri reluarea negocierilor de pace pentru a ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state;
-ocupația israeliană a teritoriului palestinian durează de 56 de ani; întrucât UE își menține poziția fermă potrivit căreia ocuparea permanentă, coloniile, demolările și evacuările sunt ilegale în temeiul dreptului internațional; întrucât numărul coloniștilor din Cisiordania și Ierusalimul de Est a crescut dramatic de la semnarea Acordurilor de la Oslo și Oslo II și construirea infrastructurii asociate s-a intensificat semnificativ, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și un obstacol major în calea punerii în aplicare a soluției bazate pe coexistența a două state și în calea eforturilor către o pace echitabilă, de durată și cuprinzătoare; întrucât această situație a schimbat profund peisajul social și demografic din Cisiordania și a condus la fragmentarea zonelor palestiniene;
-Raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate din 1967, precum și diverse organizații israeliene, palestiniene șiinternaționale din domeniul drepturilor omului au publicat recent rapoarte din care reiese că guvernul israelian oprimă sistematic și discriminează instituțional palestinienii într-o serie de domenii, inclusiv aplicarea legii, autorizațiile de construcție, libertatea de circulație și activitatea economică; întrucât palestinienii și coloniștii israelieni sunt judecați pentru aceleași infracțiuni în instanțe diferite și în temeiul unor legi diferite;
-zidul de separare construit de Israel în Cisiordania este ilegal;
-Israelul nu permite activitățile Autorității Palestiniene în Ierusalimul de Est anexat; întrucât Autoritatea Palestiniană are doar un anumit grad de control asupra zonelor A și B discontinue din Cisiordania, care sunt înconjurate de zona C, ce se află în totalitate sub control israelian și reprezintă 60 % din Cisiordania; întrucât relațiile UE cu Autoritatea Palestiniană nu pot fi, prin urmare, abordate fără a aborda politicile israeliene;
-autoritățile israeliene confiscă și/sau distrug instalațiile, activele și structurile din Palestina finanțate de UE; întrucât, în 2022, au fost demolate sau confiscate în total 101 structuri finanțate de UE sau de statele membre ale UE (în valoare de 337 019 EUR); întrucât UE a solicitat în mod repetat Israelului să compenseze pierderea banilor obținuți de la contribuabilii din UE;
-blocada și conflictul intermitent au împovărat economia în Fâșia Gaza și întrucât 63 % din locuitorii zonei necesită o formă de asistență umanitară;
-palestinienii sunt afectați de utilizarea programelor de spionaj israeliene, inclusiv a Pegasus, în teritoriile palestiniene ocupate, privându-i de dreptul la viață privată, la libertatea de exprimare și la un internet deschis, sigur și liber;
-noile reguli COGAT restricționează capacitatea soților străini de a călători în Cisiordania și impun restricții similare voluntarilor, cadrelor didactice sau oamenilor de afaceri care lucrează în Cisiordania, subminând astfel relațiile dintre UE și Palestina.


Din aceste motive și considerații Parlamentul European a adresat Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind relațiile cu Autoritatea Palestiniană următoarele recomandări, încredințând Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, comisarului pentru vecinătate și extindere, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Autorității Palestiniene și Consiliului Legislativ Palestinian:


(a) să reitereze sprijinul ferm al UE față de soluția bazată pe coexistența a două state ca unică soluție viabilă la conflict, cu statul Israel și statul Palestina care coexistă democratic în pace, cu garanții de securitate, recunoscându-se reciproc în cadrul frontierelor din 1967, cu schimburi de terenuri echivalente convenite de comun acord și cu capitala ambelor state la Ierusalim, pe baza parametrilor stabiliți în concluziile Consiliului din iulie 2014; să sprijine astfel, în principiu, recunoașterea statului palestinian în conformitate cu acești parametri; să pledeze în continuare pentru respectarea deplină a dreptului internațional; să reafirme angajamentul UE față de egalitatea în drepturi a tuturor israelienilor și palestinienilor;
(b) să își exprime îngrijorarea față de violența în creștere care a caracterizat conflictul israeliano-palestinian începând cu 2022 și față de riscul ca acesta să escaladeze și mai mult; să solicite încetarea imediată a tuturor actelor de violență dintre israelieni și palestinieni pentru a inversa această spirală a violenței; să depună eforturi semnificative pentru a reîncepe negocierile de pace; să reliefeze că violența, terorismul și incitarea sunt în esență incompatibile cu o soluționare pașnică a conflictului israeliano-palestinian;
(c) să solicite încetarea imediată a terorismului palestinian, inclusiv a atacurilor cu rachete comise de organizații teroriste palestiniene incluse pe lista UE, inclusiv Hamas, Jihadul Islamic Palestinian și Frontul popular pentru eliberarea Palestinei;
(d) să acționeze în parteneriat cu Israelul, cu Autoritatea Palestiniană, cu Statele Unite și cu partenerii arabi din regiune pentru a împiedica reînarmarea grupurilor teroriste din Fâșia Gaza și Cisiordania, contrabanda lor cu arme, fabricarea de rachete și construirea de tuneluri; să sublinieze necesitatea absolută de a dezarma toate grupările teroriste din Gaza; să condamne activitățile inacceptabile ale Hamas în Gaza și, în acest context, să reitereze necesitatea ca Autoritatea Palestiniană să preia conducerea Fâșiei Gaza
(k) să solicite Israelului, în calitate de putere de ocupație, să înceteze distrugerea infrastructurii civile vitale și exploatarea ilegală a resurselor acvatice și terestre din teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv din Ierusalimul de Est; să sublinieze nevoia urgentă de a se înregistra progrese legate de proiectele de reconstrucție șidezvoltare în această privință, inclusiv în Fâșia Gaza, și să solicite sprijin pentru eforturile necesare, în conformitate cu angajamentele asumate la Conferința Internațională din Cairo privind Palestina din 2014;
(p) să solicite cu fermitate ca Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza să fie aduse sub un singur regim legitim și democratic al Autorității Palestiniene; să faciliteze dialogul național, reconcilierea, securitatea, pacea și ajungerea la un consens în rândul tuturor actorilor politici și societali din Palestina; salută eforturile internaționale de mediere în vederea ajungerii la un acord între diferitele facțiuni politice palestiniene;
u) să solicite autorităților militare israeliene să retragă clasificarea a șase organizații palestiniene sociale și pentru drepturile omului drept teroriste, pentru a nu reduce și mai mult spațiul societății civile palestiniene;
y) să insiste asupra caracterului ilegal al coloniilor israeliene din teritoriile palestiniene ocupate în temeiul dreptului internațional; să solicite încetarea imediată a politicii de colonizare, a planurilor de extindere, a evacuării familiilor palestiniene și a demolărilor caselor acestora, care reprezintă un impediment major pentru viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state și obținerea unei păci și securități durabile pe teren și care constituie încălcări ale Convenției de la Geneva privitoare la protecția persoanelor civile în timp de război;
(z) să solicite întreruperea acestui cerc vicios al violenței și să ia în considerare măsuri concrete ale UE care să abordeze în mod specific extinderea coloniilor în Cisiordania.


Totodată vă aducem la cunoștință că Rezoluția Parlamentului European din 4 septembrie 2008 privind situația prizonierilor palestinieni din închisorile israeliene (2009/C 295 E/14) și Rezoluția Parlamentului European din 4 septembrie 2008 referitoare la evaluarea sancțiunilor comunitare prevăzute în cadrul acțiunilor și politicilor UE în domeniul drepturilor omului au în vedere în primul rând Declarația Universală a Drepturilor Omului, ansamblul convențiilor Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului și protocoalele facultative aferente, Pactul internațional privind drepturile civile și politice și cele două protocoale facultative aferente, Carta Organizației Națiunilor Unite, în special articolele 1 și 25 și, la capitolul VII, articolele 39 și 41 și nu în ultimul rând Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și protocoalele aferente.


Ca urmare a informațiilor aflate în cele două documente, considerăm că poporului palestinian îi este încălcat principiul autodeterminării națiunilor sau al popoarelor, drept consacrat prin intermediul celor două Pacte Internaționale ale Organizației Națiunilor Unite, și anume Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice (PIDCP), respectiv Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (PIDESC), care au comun Art. 1 paragrafele 1, 2 și 3 și care prevăd că:


-„Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele (la autodeterminare). În baza acestui drept ele se bucură de libertatea de a își determina propriul lor sistem politic și de a își urmări propria dezvoltare pe planurile economic, social și cultural”;
-„Toate popoarele au posibilitatea, în conformitate cu propriile scopuri, să dispună în mod liber de resursele și bogățiile lor naturale, însă fără a aduce atingere vreunei obligații ce-și are obârșia în cooperarea internațională în materie economică, fundamentată pe principiul interesului reciproc, și în dreptul internațional. În nici o situație un popor nu poate fi privat de mijloacele sale de trai”;
-„Statele Părți la prezenta Convenție, inclusiv acelea responsabile de administrarea teritoriilor neautonome și a celor aflate sub tutelă (neguvernate în mod suveran și independent), vor înlesni realizarea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele și îl vor respecta, în conformitate cu prevederile Cartei ONU”


În consecință susținem rezolvarea problemelor rădăcină așa cum bine se stipulează în Recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind relațiile cu Autoritatea Palestiniană (2021/2207(INI) și implicit retragerea trupelor de ocupație israeliene conform indicațiilor recomandării.


Jur. Volf Luiza-Tanța, Campania Pentru Viață în România


Epilog: Faptele apostolilor 7:26 ,,A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor şi i-a îndemnat la pace. „Oamenilor”, a zis el, „voi sunteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?”

 

 


Luiza Volf, Campania pentru Viață în România    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnarea petiției, accept faptul că Luiza Volf, Campania pentru Viață în România va putea să vadă toate informațiile pe care le introduc în formular.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.


Îmi dau consimțământul pentru prelucrarea informațiilor pe care le furnizez în acest formular în următoarele scopuri:




Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...