BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor,

reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

⚠⚠⚠ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI, ce este programat în perioada  martie-mai 2022, din cauză că este REGLEMENTAT PRIN ACTE NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

⚠⚠⚠ Fiecare român este liber să procedeze exact cum dorește și este propria alegere a fiecărui cetățean, dacă acceptă să respecte actele normative neconstituționale, pe care le-au adoptat niște politicieni incompetenți și iresponsabili, cărora nu le-a păsat și nu le pasă de Constituția României, care este LEGEA FUNDAMENTALĂ A POPORULUI ROMÂN.

   Începând din octombrie 2019, toate GUVERNELE PENELISTE AU DISTRUS LEGISLAȚIA PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ ȘI PRIN HOTĂRÂRI DE GUVERN, BATJOCORIND CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CETĂȚENILOR ROMÂNI. Unele ordonanțe de urgență au fost aprobate prin legi, cu COMPLICITATEA PARLAMENTARILOR PESEDIȘTI, atât în anul 2020, dar și în anul 2021 și în primele luni ale anului 2022.

   Începând din octombrie 2019, s-a putut constata că LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA A FOST ADOPTATĂ CONFORM ORDINELOR PRIMITE DIN AFARA ROMÂNIEI, FĂRĂ SĂ SE ȚINĂ CONT DE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.  

   Prin urmare, VĂ INFORMEZ CĂ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, ce este reglementat prin OUG 19/2020, aprobată și modificată prin Legea nr.178/2020.

   Recensământul populației și locuințelor, programat pentru perioada martie-mai 2022 - conform actelor normative ulterioare adoptării OUG 19/2020 - este doar un PRETEXT pentru COLECTAREA DATELOR PERSONALE ale cetățenilor români şi informațiile vor fi folosite pentru VIITOAREA MONITORIZARE ELECTRONICĂ a fiecărui român, așa cum v-am tot atenționat, începând din luna iulie 2020, când am publicat petiția online intitulată ” OPRIȚI DIVULGAREA DATELOR PERSONALE ALE PACIENȚILOR!”, la acest link https://www.petitieonline.com/opriti_divulgarea_datelor_personale_ale_pacientilor (alte detalii în legătură cu acea petiție și răspunsurile primite le-am publicat în secțiunea cu „Anunțuri”, la acest link https://www.petitieonline.com/a/279742?u=187139).

    ⚠⚠⚠ Guvernanții şi parlamentarii au refuzat şi REFUZĂ SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE, deci, EU REFUZ SĂ RESPECT ACTE NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

    ⚠ Public această petiție online pentru ca informația să ajungă la cât mai mulți români, inclusiv la cei care nu au profil /pagină pe Facebook, dar și pentru situația în care va interveni vreo cenzură pe Facebook.

   ⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție online, le voi publica pe pagina mea de Facebook denumită, „MONA PETRUȚ - despre justiție și injustiție”, ce poate fi găsită la linkul https://www.facebook.com/MonaPetrut și în secțiunea cu „Anunțuri” la această petiție, pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

   ⚠ Așa cum am explicat de mai multe ori pe pagina mea, inclusiv la acest link https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2512710468862710 , există probleme la accesare paginii mele de pe Facebook, din cauză că nu plătesc pentru promovarea ei și este necesar să fie actualizată cu butonul „refresh”, de mai multe ori, la fiecare accesare).

   ⚠⚠⚠ O să îi trimit petiția Avocatului Poporului, Renate Weber, dar interesul urgent al cetățenilor români trebuie să fie BOICOTAREA ACESTEI CAMPANII DE RECENZARE, înainte ca perioada alocată recensământului populației și locuințelor să ajungă la final.

  ⚠⚠⚠ Cetățenii români, care vor fi amendați în baza prevederilor neconstituționale din OUG 19/2020 şi ale Legii 178/2020, trebuie să formuleze plângeri contravenționale împotriva proceselor-verbale prin care vor fi stabilite sancțiunile, apoi să solicite instanțelor judecătorești SĂ SESIZEZE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CU EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020, în ansamblul său, și a Legii 178/2020, în ansamblul său.

   ⚠⚠⚠ Avocatul Poporului trebuie să sesizeze Curtea Constituțională, fiindcă este absolut necesar ca judecătorilor Curții Constituționale să li se dea posibilitatea să verifice neconstitutionalitatea OUG 19/2020 şi a Legii 178/2020.

   ⚠⚠⚠ Deocamdată, public MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĂ A OUG 19/2020 (ce sunt valabile și pentru românii care au fost amendați în temeiul OUG 129/2020 privind completarea formularului PLF la intrarea in România și pe care le-am publicat pe Facebook la acest link https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2511171765683247).  

   ⚠ Pentru alte motive de neconstituționalitate extrinsecă și pentru motive de neconstituționalitate intrinsecă, va trebui să studiez amănunțit atât OUG 19/2020, cât și Legea 178/2020 și parcursul legislativ al acestei legi.  

   ⚠ SCOPUL PUBLICĂRII PETIȚIEI ONLINE ESTE ACELA CA INFORMAȚIA SĂ AJUNGĂ LA CÂT MAI MULȚI ROMÂNI, ÎN TIMP UTIL, CHIAR DACĂ MOTIVELE PE CARE LE PUBLIC ACUM NU SUNT COMPLETE, DAR SUNT SUFICIENTE PENTRU A FI ÎNȚELEASĂ NECESITATEA BOICOTĂRII RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR DIN PERIOADA MARTIE-MAI 2022.

 ~~~~~~~~~

   ⚠⚠⚠ Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență (OUG) nr.19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România  în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial nr.106 din 12 februarie 2020.

   ⚠⚠⚠ Prin Legea nr.178 din 18.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.755 din 19 august 2020 (data intrarii in vigoare: 22 august 2020), Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 19/2020.

  OUG 19/2020 a fost adoptată având în vedere:     

- Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referinţă şi a programului de date statistice şi de metadate privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOL 105 din 21.04.2017, care prevede, la articolul 3, că „Fiecare stat membru stabileşte o dată de referinţă care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat). Statele membre informează Comisia (Eurostat) până la 31 decembrie 2019 cu privire la data de referinţă aleasă.“;    

–  Regulamentul (UE) 2018/1.799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acţiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 kmp; care prevede, la art. 9 alin. (1), ca rezultatele RPL2021, validate şi agregate referitoare la populaţia totală, la nivel de griduri de 1 kmp, trebuie furnizate Comisiei (Eurostat) până la data de 31 decembrie 2022.

    ⚠⚠⚠ În continuare, PUBLIC MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020 și LE PUTEȚI FOLOSI când cereți instanțelor judecătorești să sesizeze Curtea Constituțională CU PRIVIRE LA NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, A OUG NR.19/2020, cât și a LEGII NR.178/2020.

~~~~~~~~~

    ⚠️⚠️⚠️ Vă solicit să sesizaţi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a constata NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, a Ordonanței de urgență (OUG) nr.19 din 04.02.2020.

   1. În primul rând, menționez următoarele MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII, ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT ŞI NERESPECTAREA DISP. ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA AFECTAREA DREPTULUI REFERITOR LA PROTECȚIA DATELOR PERSONALE ŞI A DREPTULUI LA PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE (art.26 din Constituție), cât și AFECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE (consacrat de art.44 din Constituție), precum și LIBERTATEA ECONOMICĂ (prevăzută de art.45 din Constituție), având în vedere că amenzile stabilite prin OUG 19/2020 reprezintă o constrângere de tip economic cu scopul declarării datelor personale şi a unor informații din viața personală a persoanei care este vizată prin prevederile OUG 19/2020.

   ● Analizând obiectul de reglementare şi scopul adoptării OUG 19/2020, se constată că ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT, chiar dacă s-a făcut referire la existența unei situații de urgență și extraordinară.

  ● Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situație urgentă şi extraordinară, este important ca instanța constituțională să constate că REGLEMENTĂRILE CE AU FOST ADOPTATE PRIN OUG nr.19/2020 nu se incadrează în limitele de legiferare pe care Constituția României le permite legiuitorului delegat, PROMOVAREA LOR PE CALEA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, pe baza MOTIVULUI DE NECONSTITUȚIONALITATE extrinsecă pe care îl voi argumenta în continuare.

  ● Motivul de neconstituționalitate extrinsecă privește AFECTAREA DREPTURILOR, ÎNDATORIRILE ȘI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI FUNDAMENTALE PRIN ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

  ● Așadar, , menționez că, în contextul prezentat și având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, ORDONANȚA DE URGENȚĂ 19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT pentru reglementările din cuprinsul său, prin raportare la prevederile art.115 alin.(6) din Constituția României.

● Prin adoptarea OUG 19/2020, Guvernul României a ocolit Parlamentul României, care are inclusiv posibilitatea de a adopta legi in procedură de urgență, pe baza unui proiect de lege depus de către Guvernul României, iar aprobarea OUG 19/2020 prin Legea 178/2020 este, de asemenea, o procedură neconstituțională, raportat la motivele de neconstituționalitate pe care le voi prezenta.

● Deci, precizez cu insistență că GUVERNUL, ÎN CALITATE DE LEGIUITOR DELEGAT, AVEA OBLIGAȚIA CA, LA ADOPTAREA OUG 19/2020, SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE ȘI SĂ NU ÎNCALCE DISPOZITIILE ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanță de urgență a unor drepturi, indatoriri şi libertăți cetățeneşti fundamentale.

● În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie 2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.

● În privința puterii legiuitoare, prevederile art.61 alin.(1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

✅ ARTICOLUL 1 din Constituția României – "Statul român":

"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

✅ Art.61 alin.(1) din Constituția României: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării."

✅ Art.115 din Constituția României, intitulat "Delegarea legislativă": https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/

 „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

✅ ARTICOLUL 53 din Constituția României - RESTRÂNGEREA exerciţiului unor DREPTURI sau al unor LIBERTĂȚI (https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei/)

"(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi RESTRÂNS NUMAI PRIN LEGE şi NUMAI DACĂ SE IMPUNE, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) RESTRÂNGEREA poate fi dispusă NUMAI DACĂ ESTE NECESARĂ ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ. MĂSURA trebuie SĂ FIE PROPORȚIONALĂ cu situaţia care a determinat-o, să fie APLICATĂ în mod NEDISCRIMINATORIU şi FĂRĂ a aduce ATINGERE EXISTENȚEI DREPTULUI sau A LIBERTĂȚII."

✅ ARTICOLUL 16 din Constituția României – Egalitatea în drepturi

"(1) CETĂȚENII sunt EGALI în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi FĂRĂ DISCRIMINĂRI.

(2) Nimeni NU este mai presus de lege."

✅ ARTICOLUL 26 din Constituția României – "Viaţa intimă, familială şi privată":

"(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri."

  ● Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art.115 alin.(4) și alin.(6) din Legea fundamentală.

  ● REGLEMENTĂRILE CE AFECTEAZĂ DREPTURILE, INDATORIRILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI, stabilite prin ordonanțe de urgență, reprezintă ÎNCĂLCAREA CONDIȚIILOR OBLIGATORII PENTRU ADOPTAREA UNEI ORDONANȚE DE URGENȚĂ, prevăzute in art.115 alin.(6) din Constituția României.

  ● Referitor la condiția instituită prin art.115 alin.(6) din Constituție, privitoare la interzicerea afectării prin ordonanță de urgență a drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale, INTERVENȚIA LEGIUITORULUI DELEGAT trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea plenară a tuturor atributelor acestor drepturi.

   ➡️ Prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a stabilit înțelesul constituțional al verbului „a afecta”, statuând că sensul juridic al noțiunii, sub diferitele sale nuanțe, este: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecințe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, din interpretarea art.115 alin.(6) din Constituție, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență, dacă prin reglementările pe care le conțin „afectează” sau au „consecințe negative” asupra acestora, așa cum este cazul situației de față. Or, premisa de la care trebuie să plecăm este aceea că statul de drept, chiar și în perioada stării de urgență, consacră o serie de garanții menite să asigure respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului. Exigențele statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Legea fundamentală în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite.

  ● În jurisprudența sa recentă, respectiv prin paragrafele 110-114 din DECIZIA nr.152/06.05.2020, Curtea Constituțională a statuat limitele de competență a Guvernului României impuse prin dispoziţiile art.115 alin.(4)-(6) din Constituţia României, astfel:

«110. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art.115 din Constituţie, Guvernul are o competenţă normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăşi Constituţia, cu un caracter special şi limitat, specific unei competenţe de atribuire. Exercitarea acestei competenţe se include tot în sfera puterii executive şi constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

111. Regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Întrucât prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării delegării legislative, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigenţelor constituţionale se poate pronunţa doar instanţa constituţională.

112. Examinând dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.215 din 17 martie 2020, paragrafele 58 şi 59, CURTEA A CONSTATAT CĂ NORMA CONSTITUŢIONALĂ INSTITUIE VERITABILE LIMITĂRI ALE COMPETENŢEI ATRIBUITE GUVERNULUI. Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa sa, prin care a stabilit că „se poate deduce că INTERDICŢIA ADOPTĂRII DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ ESTE TOTALĂ ŞI NECONDIŢIONATĂ atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». ÎN CELELALTE DOMENII PREVĂZUTE DE TEXT, ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT FI ADOPTATE DACĂ «AFECTEAZĂ», DACĂ AU CONSECINŢE NEGATIVE, DAR, ÎN SCHIMB, POT FI ADOPTATE DACĂ, PRIN REGLEMENTĂRILE PE CARE LE CONŢIN, AU CONSECINŢE POZITIVE ÎN DOMENIILE ÎN CARE INTERVIN“. În continuare, Curtea a arătat că „VERBUL «A AFECTA» ESTE SUSCEPTIBIL DE INTERPRETĂRI DIFERITE, aşa cum rezultă din unele dicţionare. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII, ACEASTA URMEAZĂ SĂ REŢINĂ NUMAI SENSUL JURIDIC AL NOŢIUNII, SUB DIFERITE NUANŢE, CUM AR FI: «A SUPRIMA», «A ADUCE ATINGERE», «A PREJUDICIA», «A VĂTĂMA», «A LEZA», «A ANTRENA CONSECINŢE NEGATIVE»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008).

113. CURTEA A STABILIT CĂ „GUVERNUL nu are nicio competenţă de legiferare în domeniul legilor constituţionale («ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale») şi cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică («ordonanţele de urgenţă nu pot viza măsuri de trecere silită»), acestea fiind în competenţa de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conţinutul lor normativ, şi ARE O COMPETENŢĂ DE LEGIFERARE LIMITATĂ ÎN DOMENIILE CARE VIZEAZĂ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE şi drepturile electorale («ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT AFECTA»), CU PRIVIRE LA CARE APLICAREA INTERDICŢIEI CONSTITUŢIONALE EXPRESE ESTE CONDIŢIONATĂ DE ADOPTAREA UNOR REGLEMENTĂRI CARE SUPRIMĂ, ADUC ATINGERE, PREJUDICIAZĂ, VATĂMĂ, LEZEAZĂ, ÎN GENERAL, ANTRENEAZĂ CONSECINŢE NEGATIVE ASUPRA DREPTURILOR, LIBERTĂŢILOR ŞI ÎNDATORIRILOR CONSTITUŢIONALE. ÎN ACEASTĂ DIN URMĂ IPOTEZĂ, DACĂ REGLEMENTĂRILE NU PRODUC CONSECINŢELE JURIDICE MENŢIONATE, GUVERNUL PARTAJEAZĂ COMPETENŢA DE LEGIFERARE CU PARLAMENTUL, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării“.

114. Curtea a mai statuat că INTERDICŢIILE CONSTITUŢIONALE prevăzute la art.115 alin.(6), DE A NU ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ CARE „POT AFECTA“ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE, drepturile electorale, AU AVUT ÎN VEDERE „RESTRÂNGEREA COMPETENŢEI GUVERNULUI DE A LEGIFERA ÎN ACESTE DOMENII ESENŢIALE ÎN LOCUL PARLAMENTULUI, IAR NU LIPSIREA TOTALĂ DE COMPETENŢA DE A LEGIFERA ÎN MATERIE“. Prin urmare, „întrucât nu există o interdicţie absolută cu privire la competenţa Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020“, CURTEA A CONSTATAT CĂ „NU POATE REŢINE ÎNCĂLCAREA, DE PLANO, A DISPOZIŢIILOR art.61 alin. (1) şi ale art.73 alin. (3) lit. a), coroborate cu art.115 alin. (6) DIN CONSTITUŢIE, CI ESTE NECESAR CA, PENTRU A STABILI DACĂ ACTUL NORMATIV AFECTEAZĂ O INSTITUŢIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI ŞI DREPTURI FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR, ÎN CADRUL CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ PE CARE ÎL EFECTUEAZĂ SĂ ANTAMEZE ANALIZA CRITICILOR DE NECONSTITUŢIONALITATE INTRINSECĂ FORMULATE ÎN CAUZĂ, raportate la art.1 alin. (5), art.36, art.37, art.61 alin. (1) şi art.62 alin. (3) din Constituţie“.»

  ● Prin urmare, se constată ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT prevăzut în disp. art.1 alin.(3) din Constituția României și a PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII prevăzut în disp. art.1 alin.(5) din Constituția României.            

   2. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: NERESPECTAREA DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, atât cu privire la imposibilitatea afectării drepturilor şi libertăților cetățeneşti prin ordonanțe de urgență ale Guvernului Romāniei, cât şi cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate contravenții şi sancțiuni contravenționale prin ordonanțe de urgență.

            ● CONFORM JURISPRUDENȚEI CURȚII CONTITUȚIONALE, ESTE NECONSTITUȚIONALĂ REGLEMETAREA UNOR CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ, așadar, OUG 19/2020 este neconstituțională, și din cauza contravențiilor și sancțiunilor reglementate în art.53-57:

    „CAP. VIII     Răspunderea juridică şi sancţiuni

    ART. 53     Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

      ART. 54     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:     a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;     b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;     c) nerespectarea de către personalul de recensământ prevăzut la art. 16 alin. (4) a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei  şi de păstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni;     d) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;     e) utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice.

      (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

      ART. 55     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către furnizorii de date, persoane juridice:     a) refuzul transmiterii datelor solicitate;     b) refuzul transmiterii datelor în mod gratuit;     c) refuzul transmiterii datelor în forma solicitată;     d) transmiterea datelor cu întârziere faţă de termenul solicitat;     e) comunicarea de date incorecte şi incomplete din propria culpă;     f) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;     g) împiedicarea sau îngreunarea activităţilor recensământului;     h) refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea I.N.S. documentele şi evidenţele necesare verificării datelor.

      (2)  Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.

      ART. 56     (1)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 54 se realizează de către persoanele împuternicite de prefect sau primar, după caz.     (2)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.55 se fac de către personalul împuternicit de preşedintele Institutului Naţional de Statistică prin ordin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

      ART. 57     Dispoziţiile privind contravenţiile prevăzute la art.54 şi 55 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

  ● Prin OUG 19/2020, Guvernul României A ÎNCĂLCAT PRINCIPIULUI OBLIGATIVITĂȚII DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României.

   ● Parag.118 din Decizia CCR nr.152/2020 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225555):

   "(...) Sancțiunile contravenționale principale și sancțiunile contravenționale complementare sunt sancțiuni specifice dreptului contravențional, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Ele au un rol preventiv-educativ și reprezintă o formă de constrângere juridică, vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. (...)

   Prin urmare, având în vedere natura juridică a sancțiunilor contravenționale, efectele lor asupra patrimoniului contravenientului, precum și jurisprudența Curții, rezultă că reglementarea unor norme în această materie afectează în mod implicit dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituție, precum și libertatea economică, prevăzută de art.45 din Constituție."

● Așadar, luând in considerare criticile prezentate la primul motiv de neconstituționalitate extrinsecă şi argumentele arătate cu privire la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ce au incidență de aplicare cu privire la adoptarea OUG 19/2020, este evidentă încălcarea principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora ”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

● Dezvoltând textul constituțional, Curtea Constituțională a statuat pe cale jurisprudențială (Decizia CCR nr.873/2010) că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept şi, în consecinţă, aşa cum a statuat şi în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009), atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii.” De altfel, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Prin urmare, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (Decizia 414/2010 și Decizia 415/2010), atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de către Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul deciziilor sale.

● Deci, RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, cât şi CONTRAVENȚIILE, PENTRU CARE AU FOST STABILITE AMENZI, sunt NECONSTITUȚIONALE, fiind introduse în legislație printr-o ordonanță de urgență (OUG) ce ÎNCALCĂ LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi NU RESPECTĂ DECIZIILE CURȚII CONSTITUȚIONALE.              

   3. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ este NERESPECTAREA PRINCIPIULUI COMPORTAMENTULUI LOIAL, ce reprezintă o consecință a încălcării principiilor menționate mai sus, la punctele 1 și 2.

● Prezint câteva aspecte relevante din jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la LOIALITATEA CONSTITUŢIONALĂ ÎN JURISPRUDENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE, în scopul argumentării motivelor ce stau la baza solicitării subsemnatei că este necesar ca instanța de contencios constituțional să constate că OUG NR.19/2020 ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, ÎN ANSAMBLUL SĂU, în condițiile precizate în prezenta cerere de sesizare a Curții Constituționale.

● În scopul respectării principiului legalității prevăzut în art.1 alin.(5) din Constituția României și principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale (CCR) reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României, atât Parlamentul României, cât și Guvernul României au obligația să respecte jurisprudența instanței de contencios constituțional, ce are incidență cu privire la LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi cu referire la respectarea deciziilor Curții Constituționale.

● Deşi, până în prezent, nu este prevăzut în mod expres în Constituţia României PRINCIPUL LOIALITĂŢII CONSTITUŢIONALE sau AL COOPERĂRII LOIALE, totuşi noţiunea de „loialitate” şi-a găsit locul în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, sub diverse forme.

● Cu ocazia soluţionării unor conflicte juridice de natură constituţională (Decizia CCR nr.356 din 5 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007), Curtea Constituţională a invocat loialitatea constituţională, ca fiind o prelungire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale (Decizia CCR nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

● Curtea Constituţională, păstrând aceeaşi linie jurisprudenţială, a mers mai departe şi chiar a făcut apel, într-o decizie (Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), la loialitate ca principiu constituţional, sens în care a reamintit importanţa principiului constituţional general al comportamentului loial. Cu această ocazie, a arătat că acest principiu derivă din prevederile art.1 alin. (4) din Constituţie şi este garantat de alin.(5) al aceluiaşi articol constituţional. În acest context, Curtea a constatat că revine, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constituţie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale.

● Şi cu alte ocazii (Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012), instanţa de contencios constituţional a reiterat principiul loialităţii constituţionale, subliniind importanţa, pentru buna funcţionare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

   4. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU:  Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.  

⚠️ Atât pentru OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, cât şi pentru OUG 192/2020 PRIVIND PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, GUVERNUL, pe care l-a condus fostul PREMIER LUDOVIC ORBAN, A CERUT AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV LA O ZI DUPĂ ADOPTAREA ACESTOR ORDONANȚE DE URGENȚĂ.

⚠️ DECIZIA CCR 50/15.02.2022, prin care A FOST DECLARATĂ NECONSTITUȚIONALĂ OUG 192/2020 referitoare la PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, A FOST PUBLICATĂ în Monitorul Oficial nr.291/2022, iar pe site-ul Curții Constituționale a fost publicată la acest link: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/03/Decizie_50_2022.pdf

⏩ Decizia CCR 50/15.02.2022, referitoare la neconstituționalitatea oricărei OUG pentru care nu a fost solicitat AVIZUL Consiliului Legislativ, înaintea adoptării respectivei OUG, este publicată și la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253195

⚠️ În Avizul NEGATIV pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la OUG 19/2020, ce reglementează RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, scrie că SOLICITAREA GUVERNULUI A FOST INREGISTRATĂ IN DATA DE 05.02 2020 (găsiți Avizul C.L. in format pdf la acest link http://www.cdep.ro/proiecte/2020/100/10/0/cl151.pdf), iar în Monitorul Oficial din 12.02.2020 scrie că OUG 19/2020 A FOST ADOPTATĂ IN 04.02.2020 (OUG o găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228883).

⚠️ Deci, OUG 192/2020 a fost declarată neconstituțională din cauză că CCR a constatat că Guvernul a cerut Avizul Consiliului Legislativ la o zi DUPĂ adoptarea OUG 192/2020, astfel: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptată pe data de 5 noiembrie, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat la data de 6 noiembrie."

⚠️ Prin urmare, cel puțin din acest motiv, CCR VA TREBUI SĂ CONSTATE CĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚEI.

👉 Aşadar, prin DECIZIA 50 din 15 februarie 2022, CCR A CONSTATAT, ÎN UNANIMITATE, că OUG 192/2020 ERA NECONSTITUȚIONALĂ.  

👉 În continuare, prezint SELECȚII DIN MOTIVAREA Deciziei CCR 50/15.02.2022, incepând cu parag.29, iar decizia cu textul integral o găsiți pe site-ul CCR, la acest link https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/03/Decizie_50_2022.pdf

✅ 《29. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.55/2020, Curtea constată că autorul acesteia formulează atât critici extrinseci, ce vizează actul normativ în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.5 alin.(2) lit.d) din această lege.

30. Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr.55/2020 invocate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea au mai fost supuse anterior controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26–35, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului, a reținut, în esență, că, „modificările operate de către Camera Deputaţilor faţă de forma legii adoptate de Senat, în sensul introducerii în cuprinsul Legii nr.55/2020 a dispoziţiilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, nu sunt de natură a genera nici deosebiri majore de conţinut juridic faţă de forma legii adoptată de Senat şi nici o configuraţie deosebită, semnificativ diferită faţă de cea a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.” Astfel, Curtea a reținut că „dispoziţiile art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, introduse de Camera Deputaţilor, sunt în acord cu conţinutul normativ al întregii legi, reglementând fie aspecte de principiu, fie aspecte privind procedura instituirii stării de alertă şi măsurile ce pot fi luate în timpul acesteia.” În același sens, Curtea a arătat că introducerea de către Camera Deputaţilor, în cuprinsul Legii nr.55/2020, a prevederilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7 nu a determinat apariţia unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, dispoziţiile legale anterior menţionate nuanţând sau completând conţinutul normativ al acestei legi cu dispoziţii indispensabile aplicării ei, fără a modifica sensul juridic al normelor din cuprinsul Legii nr.55/2020 în forma adoptată de Senat. Referitor la prevederile art.4 din Legea nr.55/2020, articol introdus de Camera Deputaţilor, care prevedea, la alin.(3) şi (4), controlul Parlamentului asupra hotărârilor Guvernului prin care este instituită starea de alertă, Curtea a reținut că dispoziţiile legale anterior menţionate au fost constatate neconstituţionale prin Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constituționalitate.

31. Tot prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, Curtea a reținut că, în ceea ce priveşte structura Legii nr.55/2020, în forma sa adoptată de Senat şi în cea adoptată de Camera Deputaţilor, „introducerea, în această din urmă formă, a dispoziţiilor art.2 şi art.3 în cuprinsul capitolului I al legii supuse controlului de constituţionalitate şi a dispoziţiilor art.5, art.6 şi art.7 în cuprinsul capitolului II al aceleiaşi legi nu a determinat modificări majore ale structurii Legii nr.55/2020 faţă de forma acesteia care a fost adoptată de Senat.”

32. În concluzie, Curtea a reținut că „completările operate de Camera Deputaţilor asupra formei adoptate de Senat a Legii nr.55/2020 întrunesc cele două condiţii ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, respectiv, la lipsa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispoziţiilor art.61 alin.(2) şi 75 din Constituţie.”

33. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea prevederilor art.141 din Constituție, referitor la rolul Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, a apreciat, de asemenea, că este neîntemeiată. În acest sens, a arătat că în expunerea de motive a Legii nr.55/2020, la secţiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la toate punctele acestei secţiuni, se menţionează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, iniţiatorul, respectiv Guvernul, asumându-şi astfel că Legea nr.55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeaşi concluzie rezultă şi din pct.5, referitor la informaţii privind avizarea, al secţiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ”, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. [...]

👇‼️👇‼️👇 41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.I pct.1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte.

42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorul excepției privește încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(1) și (5) și ale art.79 alin.(1) din Constituție cu prilejul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020.

43. Cu privire la rolul constituțional al Consiliului Legislativ, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a reținut că prin art.79 alin.(1) din Constituţie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiecte de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii”. Concretizând aceste prevederi constituţionale, art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileşte că „După elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat că această din urmă dispoziţie legală subliniază importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării.

44. Curtea Constituțională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la neconstituţionalitatea actului normativ adoptat.

45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].

46. Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000 prevede că observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.

47. Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(3) ultima teză din Legea nr.73/1993, în cazul ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie să emită avizul său în 24 de ore, dar dacă avizul nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative.

48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

50. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5 noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6 noiembrie 2020. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie 2020, conținând un număr de 9 observații și propuneri.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020.

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.

53. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.79 alin.(1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

54. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE : (...)

2. Admite excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, în ansamblu, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Judecătoriei Sector 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.》

   ➡️ În consecință, se poate constata că motivele de neconstituționalitate prezentate sunt întemeiate și, în considerarea argumentelor expuse, în scopul scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români şi pentru respectarea Constituţiei României, este necesară sesizarea Curţii Constituţionale în vederea pronunțării unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate.

~~~~~~~~~

   ⚠⚠⚠ MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională (în partea a doua a postării), găsiți pe Facebook, la acest linkuri: 

👉 https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 

👉 https://facebook.com/story.php?story_fbid=2297968760336883&id=388922984574813

~~~~~~~~~

👉🏻 Textul OUG 19/2020 îl găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228883

👉🏻 Textul LEGII 178/2020 îl găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229214  

~~~~~~~~~

   📢 Pe Facebook, am publicat petiția la acest link: 

https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515333168600440/

   📣 Guvernanții reglementează prin ORDONANȚE DE URGENȚĂ, ca să scape de controlul direct al Curții Constituționale❗
Un cetățean poate contesta o OUG numai dacă o încalcă şi dacă e sancționat❗
NU mai respectați OUG NECONSTITUȚIONALE❗
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515488771918213/

   📢 VOM REUŞI SĂ ÎI ÎNVINGEM PE NEMERNICII ĂŞTIA DE POLITICIENI, numai dacă ne mobilizăm, ca să acționăm cât mai mulți în aceeaşi direcție şi cu acelaşi scop❗
   📢 FIȚI CURAJOŞI, VIGILENȚI ŞI PERSEVERENȚI❗

~~~~~~~~~

   ⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție, le voi publica în secțiunea cu „Anunțuri”, pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției