Inițiativă civică pentru legiferarea Votului de neîcredere în România : „NUL - Nici Unul din Listă"
Inițiativă civică privind modificarea și susținerea unui amendament la legea electorală pentru introducerea unei opțiuni suplimentare pe buletinul de vot, sub forma: „NUL - Nici Unul din Listă".
2024 se anunţă un an crucial pentru viitorul României în condiţiile în care urmează să avem în acelaşi an, pentru prima dată în istorie, atât alegeri parlamentare şi europarlamentare, cât şi alegeri locale, dar şi alegeri prezidenţiale.
Susținem și solicităm legislativului și executivului varianta înscrierii pe buletinele de vot a unei optiuni suplimentare, sub forma „NUL - Nici Unul din Listă" ca o alternativă a electorilor fără apartență politică sau membrii de partid, care NU se regăsesc în opțiunile prezentate pe buletinele de vot, dar care doresc să participe la procesul electoral, voturi care vor fi considerate voturi valide, prin amendarea legii electorale.
Opțiunea aceasta permite tuturor alegătorilor să participe activ într-un număr cât mai mare, la viața politică a țării, prin exercitarea unui drept constituțional, dreptul la vot, chiar și atunci când nu este mulțumit de calitatea morală sau profesională a oamenilor politici ce se regăsesc pe listele electorale.
Obiectivul care definește această inițiativă se reduce nu numai la participarea activă într-un număr cât mai mare, la viața politică a țării, prin exercitarea unui drept constituțional, dreptul la vot, a cetățenilor țării cu drept de vot, membri de partid sau fără apartenență politică, dar și la sancționarea partidelor politice cu privire la nerespectarea promisiunilor electorale din mandatele anterioare, dar mai ales la calitatea profesională și morală a candidaților propuși pe listele electorale, care NU mai pot fi înscriși pe listele electorale, într-un nou tur de scrutin, clasa politică fiind obligată să facă o selecție riguroasă, în eventualitatea invalidării alegerilor, dacă numărul de voturi „NUL - Nici Unul din Listă" validate, depășește numărul de voturi ale următoarei opțiuni de pe buletinul de vot, fie partid politic sau persoană nominalizată de un partid politic.
Votul astfel validat este și singura formă de protest civic împotriva partidelor politice sau a calității candidaților propuși pe listele electorale, care NU și-au îndeplinit "promisiunile" din programele electorale în mandatele anterioare.
Există diferite propuneri legislative aflate în parlament, privind modificarea, unificarea și armonizarea legislației electorale, într-un "Cod Electoral" care să abroge cele 9 legi cu specific electoral, motiv pentru care solicităm prin acestea inițiativă, în mod imperativ și introducerea opțiunii „NUL - Nici Unul din Listă", denumită simbolic: ”varianta votului de neîncredere”, printr-un amendament la acest cod electoral, pentru viitoarele alegeri.
Într-o postare anterioară am făcut referire la faptul că : ... indiferența majorității duce la "democrația" unei minorități politice, în actul de guvernare și legiferare. (https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=223174877294180&id=100088050063804)
...pledoarie pentru Votul de neîcredere /protest civic !!
Votul de neîcredere ( „blank vote” ) s-a introdus în unele state pentru a oferi în mod democratic și alte opțiuni de vot cetățenilor unei țări, care sau săturat de toxicitatea și ineficiența reprezentanților clasei politice, în sensul introducerii „votului de protest civic”.
Atunci când nu există o asemenea opțiune, cetățenii care vor să protesteze împotriva întregului sistem politico-electoral ca atare, sau pur si simplu împotriva "calității" candidaților existenți la începutul unui anumit ciclu electoral, dar care au mai fost la putere și la guvernare în mandatele anterioare și care au declarat în mod public, fără echivoc, că "promisiunile din programul electoral NU sunt obligatorii și pentru implementarea în programul de guvernare !!", nu au decât două opțiuni: ori nu merg la vot (și atunci nu își îndeplinesc datoria civică și morală, chiar legală, de cetățean cu drept de vot, ori își anulează votul, (ne)ștampilând voit sau greșit (iar atunci votul lor nu mai contează în calculul electoral.
Pentru a ieși din acest impas, unele țări democratice au introdus legal regula „votului în alb” (considerat și „vot de protest civic”), realizat atunci când alegătorul se prezintă la urne și introduce în urna buletinul neștampilat, astfel se considera că votul său în alb, este unul de protest (împotriva sistemului politic perpetuat sau a tuturor candidaților actuali care de cele mai multe ori sunt aceeași din mandatele și guvernările anterioare, care NU și-au îndeplinit promisiunile electorale).
Astfel "Voturile în alb" ar fi trebuit să se număre separat de cele anulate și vor fi luate în calculul general, astfel pragul electoral pentru intrare în parlament sau pentru alegera directă pe listele electorale crește exponențial prin raportare la procentul de referință din numărul total de voturi valid exprimate ( ex. 5% din 5 milioane de voturi vs. 5% din 15 milioane de voturi).
La noi în țară, voturile neștampilate ( Votul în alb ) ar fi considerate un "bonus" pentru anumiți reprezentanți politici din centrele de votar, ștampilate ulterior și împărțite "frățeste" în loc să fie anulate.
Există și o variantă mai sigură, ca și cea din prezenta inițiativă, astfel că în unele țări "votul de protest civic" apare în varianta înscrierii pe buletine de vot a unei optiuni suplimentare, de genul „nici unul dintre cei de mai sus” – „None Of The Above” (NOTA), precum în statul Nevada (USA), iar în alte state/țări se introduce un personaj fictiv (Mickey Mouse in diferite state din SUA, Donald Duck in Finlanda ș.a.). În fine, țările în care "votul în alb" există legiferat, în varianta sa clasică sunt: Spania, Franta, Grecia, Belgia, Suedia.
La alegerile anterioare, din anul 2008, în Romania a fost un oarecare "scandal" în jurul propunerii introducerii "votului alb/ nul" în legea electorală actuală, dar fără rezultat.
Au existat și petiții pentru susținerea unor inițiative legislative și chiar un proiect de lege, dar toate abandonate/ sabotate de clasa politică.
Astfel politicienii de atunci s-au pronuntat violent împotriva ideii, în timp ce asociațiile civice și doar unii ziariști au susținut-o cu entuziasm.
Interesant mi s-a părut însă faptul că nimeni nu a discutat pe argumente și principii civice această idee, ci s-au limitat să arate doar că ideea "votului în alb/ nul" există și a fost adoptată și în alte state democratice.
În timp ce politicienii români au atacat-o în interiorul discuțiilor din sânul tuturor partidelor, pe motivul că "votul în alb/ nul" v-a "rupe" din voturile fiecărui partid aflat la putere, deci NU în favoarea clasei politice, ci ar fi favorabil doar cetățeanului nemulțumit de "promisiunile" din programele electorale, care nu s-au mai îndeplinit sau nu s-au mai regăsit și în programul de guvernare.
Deși ideea este în sine corectă doar unele sondajele au arătat că cei care ar fi utilizat varianta "votului de neîncredere/ nul" ca vot de protest, au fost in general alegători care nu sunt membrii de partid !?
Concluzia extrasă este falsă: nu numai alegătorii fără apartenență politică, care nu au dorit să voteze cu un anumit partid politic, dar și membrii de partid ar fi ales votul de protest/ neîncredere, tocmai pentru că nici variantele nominale, de pe buletinul de vot nu îi definesc.
Dacă noua opțiune nu ar fi introdusă, alegătorii în cauză ori nu ar fi mers la vot, ori și-ar fi anulat voturile, în semn de protest față de clasa politică și a politicienilor promovați și înscriși pe buletinele de vot sau listele electorale.
În fine, indiferent cum au stat lucrurile, faptul că dezbaterea publică privind "votul de neîncredere" s-a redus doar la problema ruperii sau pierderii voturilor din bazinul electoral al unor partide politice, mi se pare relevant pentru apetența unor reprezentanți ai societații civile românești și a clasei politice, privind dezbaterile publice serioase, care nu țin cont și de nemulțumirile electoratului din tot spectrul politic, ca formă de protest față de actuala clasa politică, prin introducerea și legiferarea in România a "votului de neîcredere/ protest civic".
De ce este votul de protest civic/ votul de neîcredere important, și cum diferă el de votul anulat?
Să luam urmatorul exemplu, chiar dacă este dus la extrem.
Ce ați face dacă la alegerile prezidențiale viitoare, ați avea de ales între, să luăm două personaje istorice "fictive": H și S, politicieni cu ideologii și un discurs electoral duse la extrem, dar în condițiile "democrației" din zilele noastre?
Pe cine ați vota (mai ales dacă votul, să zicem, ar fi și obligatoriu)?
Dacă exemplul vi se pare improbabil, atunci lasați-mă să vă spun că greșiți, asemenea opțiuni, care reprezintă curente doctrinare ale celor două personaje citate, pot apărea oricând în programele politice, atât în România cât și în Uniunea Europeană, iar dacă aveți îndoieli că un "mic H" nu poate apărea pe echișerul politic, amintiți-vă de propaganda unora, bazată pe ideologia acestui personaj:
"...Spune o minciună suficient de tare și suficient de mult și lumea o va crede.
Ce baftă pe conducători că oamenii nu gândesc.
Un politician: acel soi de oameni a căror unică şi veritabilă convingere este absenţa oricărei convingeri, asociată cu o insolenţă inoportună şi cu o artă neruşinată de a minţi...".
Iar dacă vă îndoiți că un "S la scară redusă" nu ar putea exista, atunci aduceți-vă aminte de declarații conform carora:
"...Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile.
Ideile sunt mai puternice decât armele. Noi nu-i lăsam pe dușmanii noștri să aibă arme, de ce i-am lăsa să aibă idei?
Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezinta doar o statistică..."
În general, gindiți-vă că trebuie să alegeți intre două rele, iar problema nu se reduce la obsesiva opțiune pentru "răul cel mai mic", ci la încălcarea propriilor principii morale în oricare din cele două variante.
Ei bine, aici intervine votul în alb/ votul de protest, în câteva sensuri foarte concrete:
1. Opțiunea votului de protest civic fiind inclusă, poti merge la vot chiar dacă nu ai ce vota și îți indeplinesti astfel datoria de cetățean cu drept de vot fară a-ți încălca propriile principii;
2. În consecință, votul de neîcredere/ votul de protest civic este în stare să atragă mai multi alegători la urne și să-și aducă aportul la rezolvarea problemei legitimității rezultatului votului și a noului guvern, astfel votul tău nu este considerat votul unui naiv care nu a știut cum să pună ștampila, ci reprezinta o atitudine civico-politică asumată;
3. În situația teoretică în care votul de neîcredere/ votul de protest civic este majoritar (de exemplu 35% sunt voturi de neîcredere, 30% voturi pentru H si 29% pentru S) conform acestui principiu, dacă ar fi legiferat, alegerile se pot repeta, sau poate fi desemnat un președinte interimar ales de Parlament pentru o perioada limitată (altul decât unul din cei doi candidați), sau poate fi aleasă orice alta solutie democratică, dar fără cele două personaje. De notat însă că o asemenea soluție nu este posibilă în cazul votului anulat, conform legislației actuale (care nu poate avea nici o putere, fiind nul);
4. Într-o situatie de genul celei expuse anterior, votul tău de neîcredere/ protest civic, împreună cu voturile altora, constituie un semnal de alarmă privind o anumită situație crucială, un semnal îndreptat deopotrivă spre clasa politică actuală, dar și spre restul electoratului. În cazul votului nul acest lucru nu este posibil, alegerile fiind declarate legale, chiar și cu un procentaj de participare de 20%-30%.
În consecință, varianta votului ”NUL - Nici Unul din Listă" ca vot de neîcredere/ protest civic este de dorit în țările în care votul nu este obligatoriu (ca un element ce poate aduce mai mulți alegători la urne și ca o alternativă esentială a optiunilor electoratului nemulțumit), iar el este absolut necesar în statele unde votul este obligatoriu (nu este moral si nici normal să fiu chemat la urne și să fiu obligat să aleg între câteva variante impuse, pe care eu nu le agreez și le văd la fel de toxice.
Dar până la adoptarea în legislația țării noastre a acestoei opțiuni a votului de neîcredere/ protest civic, ca un vot valid exprimat în alegerile electorale, pentru a demonstra revolta și nemulțumirea alegătorului cu privire la "calitatea" candidaților propuși de partidele politice pe listele electorale sau pe buletinele de vot, sau cu privire la refuzul sistemului politic actual în totalitatea sa, ca formă de protest civico-electoral, trebuie să mai așteptăm sau poate că nu, dar trebuie să ieșim la vot !?!
Acest lucru se poate face constituțional de toți cetățenii cu drept de vot, nemulțumiți de calitatea clasei politice atuale și care dorește schimbarea unor generații de politicieni aserviți doar grupurilor organizate politico-economice.
Suntem aproape 200.000 de militari rezerviști și în retragere, încă 150.000 în activitate în toate structurile de apărare și siguranță națională și cel puțin, încă pe atâția membri ai familiilor acestora, care prin semnătura lor pot face ca acest amendament să fie impus și implementat în legea electorală.
Art. 74 din Constituție – Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.
Un rezervist militar, cu drept de vot.
Narciz Bejinariu Contactați autorul petiției