Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Insolventa este acea stare a unei societati care se caracterizeaza prin lipsa fondurilor banesti pentru stingerea datoriilor care sunt certe, lichide si exigibile.

Potrivit Legii nr. 85/2014 – privind procedura insolvenţei, o creanta certa , lichida si exigibila se defineste astfel:

• Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. Este important de stiut ca creantele fiscal intra automat sub incidenta creantelor cu titlu executoriu.

• Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

• Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

Exista doua modalitati de deschidere a procedurii de insolventa si anume, fie printr-o cerere depusa de debitor, fie pritr-o declaratie de creanta depusa de creditorul indreptatit. Prin sintagma creditor indreptatit se intelege acel creditor a carei creanta fata de patrimonial lui este lichida, certa si exigibila de mai mult de 90 de zile.Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 40.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii brute pe economie/salariat;

Astfel, in urma deschiderii procedurii de insolventa, creditorii se vor inscrie la masa credala prin achitarea sumei de 200 lei fiecare.

Însa, dat fiind specificul procedurii de insolventa, tratamentul salariatilor este oarecum diferentiat, existand fie unele exceptii de la aplicarea regulilor generale, prevazute de Codul Muncii, fie dispozitii speciale menite sa ii protejeze pe salariați în concurs cu alte categorii de creditori care participă la procedura insolvenței

In primul rand, salariatii pot deschide procedura de insolventa in cazul creantelor scadente si neachitate caredepasesc valoarea a 6 salarii medii brute pe economie pe salariat, tratament diferit fata de ceilalti creditori, a caror creanta trebuie sa depaseasca valoarea de  40.000 lei.

In al doilea rand, salariatii nu trebuie sa depuna declaratie de creanta ca sa se inscrie la masa credala, ei fiind inscrisi automat in tabelul de creante al debitoarei, spre deosebire de ceilalti creditori, care, daca nu depun declarație de creanta, pierd dreptul de a mai participa la procedura insolventei cu privire la debitorul respectiv.

In cel de al treilea rand, salariatii beneficiaza de prioritate la efectuarea platilor in cadrul procedurii de insolventa. Astfel, cu privire la creantele anterioare deschiderii procedurii insolventei si care au fost inscrise in tabel, legea insolventei stabileste ca, in cazul falimentului, acestea urmeaza a fi platite prioritar. In ordinea prevazuta de Legea insolventei, creantele izvorate din raportul de munca se situeaza pe locul doi, dupa creantele constand in taxe, timbre si alte cheltuieli aferente procedurii.

Potrivit legii insolventei, stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru societatile impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partialea dreptului de administrare:

• la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;

• la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora.