Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Dacă n-aţi văzut emisiunea electorală de duminică seară de la B1 nici nu ştiţi ce aţi pierdut! Au fost în arenă două personaje foarte controversate şi atât de mototolite în presa naţională, încât şi numai pentru atât şi ar fi trebuit să o vedeţi. Aşadar, Sebastian Ghiţă, prietenul lui Victor Ponta şi pupila lui Băsescu, Elena Udrea, au spus cam acelaşi lucru, greu de combătut: că România se află sub o presiune uriaşă a multinaţionalelor, care au fost şi sunt ajutate în acţiunea lor de penetrare şi de luare în primire a pieţelor româneşti, dar şi a resurselor vitale de care dispune România, de o serie de personaje care au transformat instituţiile de forţă ale statului în simple executoare ale acestora! Evident că afirmaţiile sunt de domeniul banalităţii, toată lumea şi-a dat seama până la această oră de acest lucru, numai că, atunci când sunt spuse de personaje care au ocupat poziţii de sateliţi pe lângă cei mai importanţi oameni din stat, unui om simplu ca mine i se transferă un frison de spaimă aproape fizică.

Este evident, ca să dau un singur exemplu, că nu se putea trimite în braţele concurenţei o companie de dimensiunea Oltchimului, fără ştiinţa celor mai importanţi oameni din stat, că nu se putea induce în opinia publică ideea că cele cinci sute de milioane de euro, cât au costat investiţiile de modernizare a companiei vâlcene, să fie trecute pe... pierderi, fără aprobarea, printr-o strategie subterană, a principalilor actori politici şi instituţionali de la vârful statului. Lui Sebastian Ghiţă i-a scăpat pe gură un porumbel cât un... pinguin!

Omul, cunoscut ca un apropiat al lui Victor Ponta, dar şi al serviciilor de informaţii, a povestit cum un ordin al ministrului Sănătăţii, de reglementare a unor preţuri la medicamentele compensate, este rezultatul negocierilor de aderare a României la UE, în baza căruia ţara noastră a închis o serie de fabrici de medicamente. Mafia medicamentului a impus actualului ministru al Sănătăţii să anuleze acest ordin la care facem referire, lăsându-i pe români cu ochii în soare, să-şi cumpere medicamentele la preţul practicat în ţările vestice, iar medicamentele aflate în protocolul de reducere a preţurilor să fie vândute, probabil, în ţări care le plătesc integral. Având această perspectivă asupra politicilor economice, v-aţi pus cumva întrebarea de ce politicienii vâlceni se fac pur şi simplu că nu ştiu ce s-a întâmplat cu Oltchimul?

Acest moment, de campanie electorală, ar trebui să fie cel mai propice pentru a-i întreba; nu ce au făcut - pentru că n-au făcut nimic -, ci să-i întrebaţi, mai ales pe cei de le PSD, ce au de gând să facă! Vă spun eu, nimic, le tremură pantalonii pe ei că s-ar putea să intre în sfârşitul carierei lor politice dacă pun prea multe întrebări. Vedeţi cazul Traian Dobrinescu de la liberali. Or, Costi Rădulescu este mult prea tânăr să ajungă şomer, pentru că, dacă rămâne fără carnet de partid, nici că ar şti ceva să facă!

http://www.viatavalcii.ro/stiri/