Patrimoniul istoric national între profesionism si amatorism

Catalin BEM

/ #240 Un comentariu

2014-02-13 20:39

Ceea ce m-a uimit, citind toate cele de mai sus, este confuzia dintre descoperire si descoperire.
Arheologia, ca stiinta, nu-si propune - si, ca atare, nici eu nu urmaresc acest lucru - sa scoata din pamant "comori", "tezaure" sau piese de "inestimabila valoare"! E prea departe secolul al XIX-lea... Romanesc.
De aceea, alaturarea celor doua entitati, comunitati sau cum vrea fiecare - sau poate - sa le denumeasca, nu are sens. Arheologul este - sau ar trebui sa fie (dar asta este o alta discutie - pe care numai arheologii o pot purta si asuma) - un profesionist. Pentru mine arheologia este o meserie, nu un hobby. Si ma comport ca atare.
De ceva vreme toata lumea - dupa 20 de ani (sau mai mult)de fotbal, medicină si istorie - se pricepe, in aceeasi masura, si la arheologie. M-am intrebat cum dracu' - eu invat si acum si sunt convins ca voi invata pana mor - si altii devin din hobby-şti arheologi?
Din nefericire, varsta tanara a acestei meserii in Romania, cu o incarcatura notionala complexa, trimite angajatii statului la nivelul muzeografilor. Si aceasta este o alta discutie.
Sunt unul din putinii arheologi care a declansat dosare penale. Niciodata nu voi intoarce capul daca am cea mai mica suspiciune. Daca un sit a stat neatins 6000 de ani, el mai poate sta alte 6000. Daca un "tezaur" a stat in pamant 2000 de ani - fara indoiala, si este indicat din cauza conditiilor de restaurare de cacat (ca despre alea de conservare nu mi-am gasit cuvantul) - sa mai stea alte 2000!
Arheologia nu presupune decat protectie si conservare. Restul sunt vorbe! Mai urate sau mai frumoase...

ps - habar n-am ce se poate obtine prin invective. Folositi-le in continuare daca aveti senzatia ca-s utile. Pe mine, ca ARHEOLOG, m-ati convins...