Sa spunem un Nu categoric saptamanii de rugaciune ecumenica!

Sfantul Simeon Noul Teolog spune ca pentru a se mantui omul trebuie sa aiba credinta dreapta (orthos), alaturi de lucrare si viata dreapta (orthodoxa), altfel nu se mantuieste. La fel ne invata si Sfantul Chiril al Ierusalimului in “Catehezele“ sale. Daca este greu sa se mantuiasca unui crestin ortodox care lupta, cat de posibil este sa se mantuiasca un asa zis “crestin” , care apartine unei grupari eretice fie ea cea a papasimului, a protestantilor sau a monofizitilor? Cum sa se mantuiasca un musulman, care crede in Coran ca ar fi de inspiratie divina, cand acesta neaga pe Dumnezeul Treime si dumnezeirea Fiului Sau intrupat? Cum sa se mantuiasca un iudeu, daca nici macar in Vechiul Testament nu mai crede, nici nu mai traieste conform acestuia, ci crede in Talmud si in Cabala, care este magie demonica si inchinare la satana?Si de ce sa vrem noi, credinciosii din Biserica Ortodoxa sa ne rugam si sa fim impreuna cu eterodocsi si cu cei de alte religii? Nu-i ajutam pe eretici sa se mantuiasca spunandu-le ca si acestia au calea lor dreapta, care duce la acelasi Dumnezeu, dar pe un alt drum, care este si acesta corect ca si drumul pe care il urmeaza crestinii ortodocsi.

Prin urmare, ecumenismul este un mare obstacol in calea unitatii adevarate, o elimina si o o arata inutila si zadarnica. Pentru a-si duce la bun sfarsit scopurile, ecumenismul trece cu vederea principii de baza ale Ortodoxiei.
Promoveaza conceptul de “Biserica extinsa“, conform caruia biserica cuprinde crestinii tuturor “confesiunilor”, din moment ce au acceptat Botezul. In acest fel toate “confesiunile crestine” sunt “biserici surori”. Este vorba de teoria teologiei baptismale.

In acelasi spirit se afla si teoria “Bisericii globale”. Biserica, ce exista la nivel “nevazut” si ce se compune din toti crestinii, va avea o dimensiune vizibila in urma eforturilor comune unificatoare.

Aceste concepte au fost influentate de teoria protestanta a ramurilor, conform careia Biserica este “un copac” avand ca “ramuri” toate “confesiunile crestine” fiecare dintre ele detinand doar o parte a adevarului.