Demisia Ministrului Mediului, Mircea Fechet
Semnatarii prezentului document, invocăm Constituția României, Art. 51, Dreptul de petiționare și formulăm prezenta
PETIȚIE
Prin care cerem demisia ministrului mediului, Mircea Fechet pentru incapacitatea implementării politicilor publice de combatere a poluării în general, a poluării produse de depozitele de gunoi, în particular. În cazul în care ministrul ignoră cererea noastră, extindem către prim-ministru solicitarea de demitere a domnului Mircea Fechet și cerem comisiilor de specialitate din Parlamentul României să instituie o moțiune simplă de cenzură la adresa Ministrului Mediului Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
Context: Ministrul Mircea Fechet a acordat un interviu televizat (la PrimaNews), în data de 1 noiembrie 2023[1], din care a reieșit că este conștient că România încalcă Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor de poluanți atmosferici și Directiva (UE) 2018/850 privind deșeurile care pot fi reciclate sau valorificate energetic, dar că nu-i pasă, pentru că efectele violării tratatelor europene vor produce consecințe la un moment dat, îndepărtat în timp, care să-i afecteze poziția ministerială actuală. Ministrul a lăsat să se înțeleagă că politica publică pe care o promovează se bazează mai degrabă pe inacțiuni comune cu autoritățile subordonate, decât pe protecția reală a mediului și implicit a populației. Susținem solicitarea noastră cu argumentele de mai jos și opiniile detaliate în Anexa 1, parte integrantă din prezenta petiție:
1. Ministrul a jignit oamenii obligați să supraviețuiască în preajma gropilor de gunoi, când a afirmat că: ”disconfortul olfactiv este prezent oriunde în lume, dacă ai ghinionul să trăiești lângă o groapă de gunoi”. În opinia domnului Fechet aceasta categorie umană este stigmatizată și poate purta eticheta de populație second hand. Ministrul a exprimat o opinie personală, incompatibilă cu funcția de demnitate publică.
2. Ministrul are opinii pe care apoi le contrazice, dând dovadă de incompetență decizională. Întrebat ce face ca să înlăture poluarea excesivă sesizată zilnic de cetățeni, prin aplicația ”iarmiroase.ro”, poluare produsă de groapă de gunoi Vidra, din Ilfov, la sud de București, dl. Fechet a menționat că ”soluția nu poate fi decât una radicală”, subînțeleasă ca soluție de închidere a gropii. S-a grăbit apoi să se contrazică, argumentând că: ”nu poți lăsa un oraș de mărimea Bucureștiului fără groapă, pentru că oricum mirosurile vor persista multă vreme”.
3. Ministrul a lăudat în limbaj de lemn activitatea Gărzii de Mediu, despre care a pretins că ”își face treaba, și e acolo aproape lunar ... în control, pentru a se asigura că se respectă procedurile”. Afirmând că ”aproape lunar” se respectă procedurile, ministrul a elogiat de fapt, birocrația. N-a fost capabil să menționeze măcar o îmbunătățire reală a vieții oamenilor, expuși zilnic, nu doar aproape lunar, gazelor de groapă.
4. Ministrul a menționat în interviu poluarea produsă în comunități ca Sintești, Bolintin și județul Dolj, pe care le-a numit eufemistic dezavantajate, în contextul asocierii lor cu ceea ce a numit ca fiind ”chestiuni de mediu și de crimă organizată”. Cu zâmbetul pe buze, ministrul a susținut că ”printr-un efort al instituțiilor statului, (...) DIICOT, (...) protecția socială, (...) mediu (...) autorități publice locale, ”la un moment dat o să rezolvăm și acele chestiuni”. Prin sintagma ”la un moment dat” ministrul a recunoscut absența acțiunilor concrete, actuale. Afirmația din finalul interviului a reflectat imaturitatea politică a ministrului și incapacitatea de a-și asuma problemele ministerului pe care îl conduce: ”Asta a fost planul meu. Să vorbesc cât mai mult despre mine și minister (...) ”. A fost prima oară când am scăpat de subiectul urși”. Declarațiile publice ale ministrului Fechet demonstrează că practic, cetățenii nu au nicio instituție a statului la care să apeleze și care să caute soluții pentru problemele cu care se confruntă. Domnul Mircea Fechet are cunoștință despre tot ceea ce este inadecvat în materie de mediu, dar disprețuiește cetățeanul. Solicităm ca după înlăturarea lui, să fie numit un ministru competent, care să fie capabil să implice orice entitate a statului, din respect pentru rezolvarea problemelor complexe de mediu cu care se confruntă populația, din respect implicit pentru tratatele europene, semnate și de România.
Inițiatorii petiției
Sanda Foamete, Berceni; Claudiu Pacearcă, Jilava; Valentin Boruz, București; Marius Stratulat, Sintești; Vasile Diaconu, Vidra; Ciprian Adrian Moldovan, Popești-Leordeni
Anexa
Această anexă este atașată și parte integrantă a petiției intitulată Demisia Ministrului Mediului Mircea Fechet și reprezintă dreptul la replică față de ofensele grave aduse tuturor cetățenilor expuși zilnic poluării provocate de gazele de groapă.
1. Despre afirmația ministrului Mircea Fechet: dacă ai ghinionul să trăiești lângă o groapă de gunoi. Dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar în România, există această așa zisă categorie de populație ghinionistă. România are cea mai mare rată de umplere haotică a gropilor de gunoi, cu cea mai mică rată de reciclare[2]. Domnule ministrul Fechet, în România există mai multe comunități care au ghinionul să trăiască lângă o groapă de gunoi, decât există depozite de gunoi, la nivel național. Cele mai afectate comunități sunt în preajma gropilor Pata-Rât (Cluj), la marginea Tg. Jiu (Gorj), la Boldești-Scăieni (Prahova) la marginea București, în satul Sintești, comuna Vidra (Ilfov). Ghinionul oamenilor este decizia autorităților statului de a ridica munți de gunoi în proximitatea locuințelor edificate cu mult timp înainte. Ghinionul oamenilor este scurtarea artificială, prin ordin de ministru a zonei de protecție, care a permis extinderea suprafețelor de depozitare spre locuințe, gospodării și terenuri agricole. La Vidra (Ilfov), Pata Rât (Cluj), Tg. Jiu (Gorj) distanța terestră este sub 1000 metri de cea mai apropiată gospodărie, iar plutirea gazelor de groapă bate până la peste 5 kilometri.
Autoritățile ignoră riscul de îmbolnăvire a populației. Modul de calcul al emisiilor de gaze se face raportat la 24 de ore. Cetățenii respiră însă, în fiecare secundă. Expunerea timp de mai multe minute de-a lungul unei zile afectează sănătatea. Autoritățile raportează însă că de-a lungul a 24 de ore, emisiile au fost în parametri, iar asta încalcă de fapt dreptul la o viață sănătoasă. Degeaba legal, zona de protecție terestră este de un kilometru, dacă vântul poartă gazele de groapă la distanțe de 5 kilometri sau peste. Autoritățile publice sunt dezinteresate să existe rapoarte referitoare la dinamica morbidității în comunitățile ghinioniste de lângă gropile de gunoi.
2. Inacțiunea în cazul miilor de sesizări formulate prin aplicația ”iarmiroase.ro” Domnule ministru, ”iarmiroase.ro” este o aplicație web criptată, care a fost lansată în martie 2023, de către un IT-st ghinionist să trăiască într-o comună vecină gropii de gunoi Vidra. Aplicația trimite automat sesizări către Garda de Mediu și DSP, în numele petenților afectați de poluarea produsă de groapa de gunoi, amplasată în satul Sintești, unde se fac și arderi ilegale. Petenții ghinioniști sunt atât din Vidra și Sintești, cât mai ales din localități învecinate Berceni, Popești-Leordeni, Jilava sau din Sectorul 4, București. Oră de oră, aplicația înregistrează în medie 5 sesizări. Media zilnică de sesizări se ridică la câteva sute. Cele mai multe au fost în 27 iulie, 551 la număr. Lunar, aplicația este utilizată de peste 3500 de oameni, afectați atât de mirosul pestilențial al gazelor de la groapa Vidra, cât și de intoxicația cu fum, provenită din arderile în Sintești (sat aparținător comunei Vidra).
Cum s-a ajuns aici? La groapa Vidra sunt depozitate, după cum spuneați, domnule ministru, peste 1 milion de tone de gunoi, anual. Neconform, deoarece capacitatea depozitului este depășită. Încă din 2015, dinainte să închidă gropile Chitila si Glina, autoritățile publice știau, că vor rămâne doar cu groapa din Vidra, pentru București-Ilfov. Dar au stat impasibile. Poluarea a crescut impardonabil de mult, în zona de sud. Oamenii simt mirosul pestilențial, în special după ora 22:00, înainte de răsăritul soarelui sau în weekend, adică în intervale orare în care autoritățile publice nu au program de lucru. Gropile de gunoi Glina și Chitila au fost închise între 2019 și 2021, pentru că atinseseră capacitatea maximă de stocare și au devenit neconforme. Autoritățile știu că dacă un depozit de gunoaie atinge 75% capacitate de absorbție, trebuie deschis un nou depozit, care să preia gunoaiele colectate de la populația din zonă. N-au făcut-o între 2015 și 2021. Dumneavoastră, domnule ministru, vorbiți acum de soluția radicală. Existau soluții de ecologizare, pe care operatorii gropilor de gunoi să fie obligați să le facă, dar pe care doar au mimat că le fac. Când au fost prinși au fost amendați, dar ei au continuat să mimeze. Legislația le permite operatorilor de groapă auto-monitorizarea și raportarea conformității, ceea ce convine procedural, autorităților.
3. Despre Garda de mediu, care se asigură aproape lunar că se respectă procedurile la groapă
După lansarea aplicației iarmiroase.ro, timp de câteva luni autoritățile au ignorat sesizările primite de la cetățeni. Le-au considerat spam. Au avut pretenția ca aplicația să fie adaptată la procedurile birocratice și în loc de câteva sute de sesizări pe zi, să fie trimisă una singură cu numărul total al petenților. Presiunea pusă de ”comunitățile ghinioniste” care trăiesc în preajma gropii Vidra, a determinat autoritățile să răspundă. Cel mai ”procedural” răspuns vine de la Garda de Mediu Ilfov, în limbaj de lemn, fără adresare personalizată sau politicoasă, tip ”stimată doamnă, stimate domn”. Garda de Mediu Ilfov recunoaște de fiecare dată că primește numeroase sesizări, dar din răspunsul procedural, reies tot de fiecare dată, același două chestiuni. Prima, că ”până în prezent, nu au fost întrunite condițiile de suspendare a activității” de la groapa de gunoi Vidra. A doua, că ”împreună cu alte autorități se desfășoară acțiuni de monitorizare continuă a factorului de mediu aer” (sic!) și că ”la finalizare se va efectua un studiu care va stabili dacă s-au înregistrat depășiri față de valorile limită, stabilite de prevederile legale”. Studiul fantomă n-a fost publicat vreodată.
Garda de Mediu și Agenția de Protecție a Mediului știu că legislația mediului este o junglă toxică în care legile organice se contrazic cu ordonanțele guvernamentale, ordinele de ministru din diverse ministere direct responsabile. Zonele de protecție a populației împotriva gazelor de groapă sunt stabilite din pix, atât pentru sol, subsol (pânze freatice), cât și pentru aer. Termeni precum ecologic, reciclare și conformitate dau bine în scris, dar sunt ineficienți în realitate. La fel sunt instituțiile din subordinea ministerului condus de dvs, domnule Fechet. Ele sunt preocupate de proceduri și situații conforme, nu de protecția reală a mediului și a cetățeanului.
4. Cazurile Vidra, Bolintin, județul Dolj - chestiuni de mediu și de crimă organizată
Domnule ministru, ați lăsat să se înțeleagă că la Vidra (sat Sintești), în Bolintin și în Dolj sunt chestiuni care depășesc competențele ministerului pe care îl conduceți. Ați lăsat să se înțeleagă un fel de acțiune comună, vagă în viitor, cu alte instituții ale statului, printre care DIICOT și protecția socială. Ați lăsat să se înțeleagă că ”la un moment dat o să rezolvăm și acele chestiuni” de stopare a fenomenului care afectează mediu și care ține și de crimă organizată. Angajații IGSU sunt expuși aproape zilnic, la fumul toxic rezultat din arderile ilegale de la Sintești. Populația, în special minorii, forțați să ardă deșeuri în locul adulților sunt afectați și ei. Apelurile la numărul unic de urgență 112 de intervenție în stingerea incendiilor sunt recurente. Fumul generat de incendiile din Sintești se înalță de la o distanță de aproximativ 500 de metri de groapa de gunoi Vidra. Ambele focare de poluare produc mai mult decât disconfort olfactiv. Produc otrăvirea continuă a populației. Sunt veritabile atentate la sănătatea publică, o formă de genocid prin gazare lentă, desfășurată cu buna știință a autorităților, printre care cea pe care o reprezentați.
În calitate de jurist, dumneavoastră știți, domnule ministru că poluarea reprezintă infracțiune. Neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase este penalizată prin Legea nr. 211/2011, art. 63 alin. 1 lit. b). Similar este pedepsită și poluarea prin evacuarea, în apă, în atmosferă sau pe sol, a unor deșeuri ori substanțe periculoase, vezi OUG 195/2005, art. 98 alin. 2 lit. a), cu aplicarea art. 38 alin. 2) din Codul Penal. Reacția dumneavoastră și a instituțiilor statului lipsește cu desăvârșire. După cum lipsește și o strategie în CSAT referitoare la sănătatea publică afectată de fenomenele toxice de la gropile de gunoi și ale arderilor ilegale de deșeuri.
Ce vă împiedică să colaborați instituțional, cu celelalte autorități, acum, nu în viitorul vag pentru rezolvarea chestiunilor comune de mediu și criminalitate organizată? Dumneavoastră, domnule ministru ar trebui să fiți garantul instituțiilor din subordinea ministerului Mediului și al colaborării instituționale cu alte autorități ale statului în chestiuni combinate de mediu și de crimă organizată. Noi vedem doar garanția unor proceduri care invocă conformitatea birocratică. Vedem inacțiune și lipsa voinței de reducere la maximum a riscului de poluare provenită de la groapa de gunoi. Orice groapă de gunoi, din România. De aceea vă cerem demisia, iar în cazul în care n-o s-o faceți, cerem să fiți demis.
[1] link la interviul acordat de Ministrul Mircea Fechet - https://www.youtube.com/watch?v=gLrprcIWz8A&t=2642s
[2] Date publicate de Parlamentul European. Infografic referitor la modul în care europenii își gestionează deșeurile municipale, generate în principal de gospodării. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20180328STO00751/gestionarea-deseurilor-in-ue-in-date-si-cifre-infografic
Alexandra Foamete; Claudiu Pacearcă, Jilava Valentin Boruz, București Marius Stratulat, Sintești Vasile Diaconu, Vidra Ciprian Adrian Moldovan, Popești-Leordeni Contactați autorul petiției