Un nou drept pentru românii de pretutindeni în cadrul rezidențiatului

Prin prezenta petiție propunem spre modificăre ulteriorul act normativ al examenului de rezidențiat începând cu sesiunea din 2024, la bază având Metodologia pentru desfășurarea concursului de admitere în rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 19 noiembrie 2023.

Propunem completarea cu un subpunct articolul 8, capitolul III, care reglementează înscrierea candidaților și eligibilitatea lor, după cum urmează:      

Art 8... (e) Studenții bursieri ai statului Român care au fost școlarizați pe locurile oferite românilor de pretutindeni de către Ministerul Educației, conform Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare și au studiat minim 5 ani neîntrerupt în această calitate se consideră eligibili pentru încadrarea lor în examenul de rezidențiat, pe locurile de doctor-rezident, la promovarea examenului. Având egale drepturi și obligațiuni ca și deținătorii de cetățenie UE. De asemenea, aceștia au obligația de a specifica calitatea în care se află prin completarea anexei Y, cu ataşarea la axenă a aprobării de școlarizare emisă de Ministerul Educației și diploma de absolvire a studiilor.

Prin aplicarea acestui articol este necesară evidențierea statutului studenților care au susținut examenul de rezidențiat conform tuturor prevederilor și au ocupat un loc în calitate de doctor- rezident. Prin urmare, aceștia sa aibă posibilitatea de a incheia un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, egală cu durata rezidențiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidențiat. Astfel , propunem adaptarea articolului 4 capitol I, după cum urmează: 

(5) Rezidenții care nu dețin cetățenie UE, dar au fost eligibili conform art. 8 punct 1, subpunct (e), au obligația în decurs de 90 de zile să obțină permis de ședere în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidențiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidențiat conform Ordonanței Ministerului Sănătății …

Modificarea acestor paragrafe în cadrul metodologiei pentru rezidențiat sunt necesare prin prisma faptului că studenții din an terminal care nu dețin cetățenie română sunt forțați să abandoneze studiile pe o perioadă nedeterminată, din cauza unui șir de motive: Cadrul legal conform căruia ar putea fi școlarizați românii de pretutindeni, care dețin diploma în domeniul medical și necesită încadrarea lor în examenul de rezidențiat este vag și contradictoriu. În conformitate cu faptul că o parte din românii de pretutindeni dețin cetățenie NON-UE se creează un impediment pentru aplicarea la examenul național de rezidențiat. Deși studenții pe parcursul a 6 ani de studii pe teritoriul României au aceleași obligații, sunt privați de dreptul de a concura în cadrul examenului național în egale drepturi și obligații cu colegi de facultate. Din altă perspectivă există stipulat faptul că românii de pretutindeni pot fi încadrați ca studenți rezidenți ai statului Român, dar nu au permisiunea de a deveni angajați ai Ministerului Sănătății, deși numărul de ore lucrate și gărzi este egal cu al unui rezident obișnuit. Astfel, ei fiind încadrați pe locuri de studenți rezidenți, pot beneficia doar de bursa destinată românilor de pretutindeni, actual echivalată cu cuantumul minim al bursei sociale la nivel național, adică 900 RON, dacă ne raportăm la salariul minim pe economie care este la moment de 3300 RON brut și 2079 RON net, fiind evident un decalaj chiar și la valoarea netă. Acest fapt creează o situație în defavoarea românilor de pretutindeni . De asemenea, ne putem raporta și la modificările legislative care preconizează creșterea salariului minim pe economie până la 3700 de la 1 iulie 2024.

Din perspectiva impactului social putem atribui faptul că prin beneficierea de modificare în metodologie, se va spori aportul social si medical al romanilor de pretutindeni pentru statul român prin mărirea numărului de cadre medicale calificate . De asemenea, relația cu alte state NON-UE precum Republica Moldova, Serbia și Ucraina se va îmbunătăți considerabil, mai ales în contextul integrării Europene și a integrării României în Schengen.

Nicoleta Spivac, președinte Asociației Studenților Basarabeni din Mureș    Contactați autorul petiției