Petiție pentru înființarea Parcului Național „Munții Igniș - Pădurea Băimăreană”

• PETIȚIE CIVICĂ

  Către:

   Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Cabinetul Ministrului)

   Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN)

   Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Maramureș

   Consiliul Județean Maramureș

   Primăria Municipiului Baia Mare

  Subiect: Solicitare de urgență pentru demararea procedurilor de înființare a Parcului Național „Munții Igniș - Pădurea Băimăreană” și sistarea exploatărilor forestiere comerciale în bazinul hidrografic Firiza și zona periurbană Baia Mare.

  Domnule Ministru, Domnilor Președinți, Doamnelor și Domnilor Directori,

  Subsemnații, cetățeni ai municipiului Baia Mare, ai județului Maramureș și susținători ai protejării patrimoniului natural, vă solicităm prin prezenta demararea de urgență a studiilor de fundamentare științifică pentru înființarea Parcului Național „Munții Igniș - Pădurea Băimăreană”.

  Această măsură vizează un areal forestier critic: de la Parcul Municipal și versanții nordici ai orașului, trecând prin bazinul hidrografic al acumulării Firiza, până la Masivul Pietroasa (siturile Natura 2000 ROSCI0092 Igniș și ROSPA0134 Munții Gutâi).

  Solicitarea noastră se fundamentează pe trei piloni de interes public major, care transformă această decizie dintr-una pur ecologică într-o măsură critică de siguranță și sănătate publică:

  1. Reparație ecologică istorică și fitostabilizare bio-geochimică

  Municipiul Baia Mare suportă efectele remanente ale poluării industriale istorice cu metale grele (cadmiu, plumb, arsenic), solul zonelor periurbane fiind sever contaminat. Masivul forestier nordic reprezintă principalul ecran de fitostabilizare și fixare a acestor contaminanți. Îndepărtarea coronamentului prin tăieri comerciale accelerează eroziunea pluvială și eoliană, generând riscul antrenării sedimentelor toxice către zonele locuite și transformarea prafului contaminat în aerosol public. Salvarea acestui filtru biologic este o prioritate de sănătate publică.

  2. Securizarea sursei de apă potabilă (Acumularea Firiza)

  Bazinul forestier vizat alimentează direct lacul de acumulare Firiza, sursa unică de apă potabilă pentru peste 100.000 de locuitori ai municipiului Baia Mare. Degradarea versanților prin exploatări industriale, drumuri tractorabile și utilaje grele accentuează colmatarea accentuată a lacului și alterează indicii de calitate ai apei brute. Conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), aceste păduri se încadrează în Grupa I funcțională, având rol de protecție absolută a surselor de apă, managementul lor trebuind exclusiv orientat către conservare, nu către producție de masă lemnoasă.

  Impactul densității forestiere asupra stabilității hidrologice și regimului izvoarelor

  Menținerea unei densități ridicate a arboretului și conservarea arborilor bătrâni, cu diametre mari, reprezintă factorul critic în reglarea debitelor izvoarelor locale. Sistemele radiculare profunde ale arborilor mari stabilizează structura solului și creează canale macro-poroase care permit infiltrarea apei în acviferele subterane, acționând ca un rezervor natural cu eliberare lentă. Datele empirice din teren demonstrează că în zonele unde s-au efectuat tăieri de masă lemnoasă, s-a produs o destabilizare hidrologică imediată: o parte dintre izvoarele locale au secat complet, iar la restul s-a înregistrat o diminuare severă a debitului din cauza distrugerii capacității de retenție a solului și a evaporării rapide. Acest fenomen este accentuat critic de evoluția climatică regională din ultimii ani, caracterizată printr-o reducere severă a volumului total de precipitații în zona Baia Mare, ceea ce transformă protejarea densității pădurii într-o obligație directă de securitate hidrologică.

  3.Rolul critic al „Pădurii Băimărene” în atenuarea riscului toxic indus de depozitele de deșeuri miniere

  Orașul Baia Mare este marcat de prezența unor numeroase halde de steril, rezultate din activitățile miniere istorice, care conțin metale grele (Pb, Cd, As) și elemente radioactive. Aceste depozite, insuficient ecologizate, constituie surse permanente de poluare prin antrenare eoliană (praf toxic) și prin levigarea metalelor în pânza freatică și în apele de suprafață, un fenomen agravat de lacurile de decantare prezente pe suprafața multora dintre ele. În acest context, centura forestieră de la nordul municipiului nu este doar un spațiu de agrement, ci un sistem de filtrare biologică esențial. Densitatea și structura complexă a pădurii mature acționează ca o barieră mecanică împotriva dispersiei aerosolilor toxici și ca un bio-stabilizator care limitează mobilitatea poluanților în sol. Orice reducere a suprafeței forestiere prin tăieri comerciale în zona adiacentă haldelor amplifică direct expunerea populației la substanțe cu potențial carcinogen, transformând pădurea într-un element indispensabil al infrastructurii de sănătate.

  Analiza contextului științific și corelațiile epidemiologice

  Cercetările efectuate în zona Baia Mare au documentat constant legătura dintre poluarea istorică și starea de sănătate a populației. Deși este dificil să izolezi o singură variabilă (haldele de steril) de ansamblul poluării miniere (fostele uzine, emisiile de la furnale), studiile au arătat următoarele:

   Corelații epidemiologice: Studiile observaționale efectuate în regiune au identificat o prevalență crescută a unor afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și a unor tipuri de neoplazii (cancer) în rândul populației expuse la poluarea minieră istorică, indicând o corelație între concentrația de metale grele din sol/aer și incidența bolilor cronice.

   Rolul pădurii ca „tampon”: Nu există studii clinice care să măsoare direct „câte vieți salvează 1 hectar de pădure” în Baia Mare, dar există studii de fitoremediere și bio-filtrare care demonstrează că arborii forestieri din climatul temperat (fag, stejar, molid) reduc concentrația particulelor în suspensie (PM10 și PM2.5), care sunt vectorii principali ai metalelor grele antrenate de vânt.

   Mecanismul de protecție: Pădurea acționează prin trei mecanisme:

  a Reducerea vitezei vântului: Previne ridicarea prafului de pe haldele neacoperite.

  b Depunerea uscată: Suprafața mare a frunzelor captează praful toxic din atmosferă.

  c Stabilizarea solului: Previne spălarea (levigarea) metalelor grele în acumulările de apă (precum Firiza).

   4. Protecția biodiversității și managementul activ al habitatelor

  Arealul propus adăpostește populații stabile de carnivore mari (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx), protejate strict prin Directiva Habitate a UE (92/43/CEE). Totodată, arealul include habitate degradate ale arboretului de castan comestibil (Castanea sativa). Trecerea la statutul de parc național va asigura cadrul legal pentru un management public transparent, capabil să aplice măsuri de conservare activă și tratamente fitosanitare biologice împotriva cancerului scoarței, acțiuni incompatibile cu interesele de exploatare comercială curentă.

  Solicitările noastre punctuale:

  1 Moratoriu și control: Suspendarea temporară a emiterii și autorizării de noi acte de punere în valoare (APV) cu caracter comercial în bazinele hidrografice Firiza și Blidari. Solicităm Gărzii Naționale de Mediu un control de urgență privind respectarea funcțiilor de protecție a apelor în exploatările curente.

  2 Grup de lucru mixt: Înființarea unei comisii tehnice sub egida Ministerului Mediului și a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române, cu participarea specialiștilor din Universitățile de profil, a societății civile locale și a autorităților județene, în vederea elaborării Studiului de Fundamentare Științifică.

  3 Zonare internă conform standardelor IUCN: Proiectarea parcului cu o zonă de protecție strictă (în zonele alpine, de creastă și la izvoarele cursurilor de apă) și o zonă de conservare durabilă (tampon) extinsă, care să permită intervențiile silvo-sanitare necesare salvării castanului, dezvoltarea ecoturismului, a drumețiilor și susținerea economică non-extractivă a comunităților locale (Firiza, Blidari).

  Invocăm Articolul 35 din Constituția României, care garantează dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Solicităm autorităților statului să transforme Baia Mare dintr-un fost sit afectat industrial într-un model național de regenerare prin conservare.

  Cu respect,

  Cetățenii Municipiului Baia Mare și Semnatarii acestei petiții

   

  Pădurea noastră, viitorul copiilor!

Romania    Contactați autorul petiției