#36158: - SINDICATUL VICTORIA CONTRAATACA: CEI 220 DE ANGAJAŢI DE LA PITEŞTI NU MUNCESC NIMIC DE ŞASE ANI.  

http://www.ziarulargesul.ro/reinviati-proiectele-judetului/

Reînviaţi proiectele judeţului!

Posted date: aprilie 15, 2015

S-au dus şi sărbătorile pascale… E momentul ca lumea să se apuce de muncă. Atât guvernanţii de la centru, cât şi cei de pe plan judeţean (în frunte cu parlamentarii care până acum au cam… dormit pe ei) au datoria de a… resuscita proiectele importante ale judeţului şi de a se bate astfel încât acestea să fie realizate. Lansăm această provocare cu speranţa că factorii responsabili o vor lua foarte în serios.

Haideţi cu autostrada!

De departe, cel mai important proiect ni se pare cel al autostrăzii Piteşti-Sibiu. Muncitorii de la Dacia au anunţat că ies în stradă pentru a milita în favoarea acestuia, iar conducerea uzinei din Colibaşi a lăsat să se înţeleagă că, dacă nu se face autostrada, atunci pot fi probleme în Mioveni. Acest proiect seamănă mult cu un altul în cazul căruia guvernanţii s-au codit mult să îl facă. Este vorba de reabilitarea DN73 Piteşti – Câmpulung Muscel (drumul ruşinii, aşa cum l-am denumit pe bună dreptate pentru „craterele” de pe el). Şi pentru acest drum au militat angajaţii şi directorii de la Dacia, şi abia acum se lucrează la el. A fost însă nevoie să treacă vreo câteva guvernări pentru ca porţiunea vitală pentru Dacia, de la Mioveni la autostrada Piteşti-Bucureşti, să fie reabilitată. În scriptele guvernanţilor DN73 figurează la capitolul „de realizat” un drum expres. Până atunci, dorim să se urgenteze însă lucrările pentru Piteşti-Sibiu. Ministrul de resort, Ioan Rus, ne-a spus că autostrada va începe în 2017, şi asta deoarece pârdalnicul de studiu de fezabilitate trebuie refăcut, căci alţi guvernanţi l-au lăsat să expire. Şi cum treburile se fac… româneşte, licitaţia pentru studiul respectiv a fost contestată. Spre deosebire de drumul Piteşti-Câmpulung Muscel, oamenii de la Dacia par să nu mai aibă răbdare. Pierd 30 euro la fiecare maşină transportată pe Dealul Negru, în condiţii dificile. Nu e puţin, în condiţiile în care 2.000 de tiruri aleargă zilnic cu maşini de la Dacia spre diverse destinaţii! 

Nevoia de cale ferată

Poate că încă nu au înţeles guvernanţii locali şi naţionali: Dacia este cel mai mare exportator al ţării. Este unul dintre cei mai importanţi furnizori de locuri de muncă la nivel judeţean şi naţional (pe orizontală şi verticală fiind generate peste 200.000 slujbe). Iată de ce trebuie militat pentru un alt proiect important, cel al unei căi ferate directe spre Râmnicu-Vâlcea şi Sibiu. Astfel, maşinile şi alte mărfuri ar putea fi transportate cu costuri mai mici spre vestul ţării. În ce stadiu ne aflăm? Păi, în Master-Planul de Transport al României avem prinsă calea ferată Vâlcelele-Râmnicu Vâlcea; cică se va face cu bani europeni. Până una-alta, însă, obiectivele realizate sunt în paragină, căci nimeni nu s-a mai îngrijit de şantier. Pare mai fezabil, în condiţiile în care şi terenul este alunecos pe traseul Vâlcelele-Râmnicu Vâlcea, proiectul unei autostrăzi pe ruta Curtea de Argeş-Câineni (în paralel cu autostrada Piteşti-Sibiu). Consilierul judeţean Narcis Sofianu a lansat această idee, mai rămâne ca guvernanţii să studieze posibilitatea realizării acestei linii de cale ferată.

#36204: - SINDICATUL VICTORIA CONTRAATACA: CEI 220 DE ANGAJAŢI DE LA PITEŞTI NU MUNCESC NIMIC DE ŞASE ANI.  

Reînviaţi proiectele judeţului!

Alte proiecte

Mai sunt şi alte proiecte de infrastructură importante pentru judeţul Argeş. Să nu se uite de nevoia reabilitării drumului naţional Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel şi a Transfăgărăşanului, aşa cum de mare atenţie au nevoie şi drumurile din sudul judeţului. Un raport de dată recentă arăta că Argeşul (în special în sud) are printre cele mai proaste drumuri din regiunea Muntenia! În Master-Planul de Transport se mai află încă două investiţii importante. Pentru autostrada Piteşti – Craiova şi reabilitarea liniei de cale ferată pe acelaşi traseu, Guvernul estimează costuri de aproape un miliard de euro. Ar fi o linie a industriei auto, legând Craiova (unde se produc maşini Ford) de Argeş (unde se produc maşini Dacia).

Turism

Transfăgărăşanul are nevoie – cum spuneam – de reparaţii şi, mai ales, de copertine care să permită accesul pe această fascinantă şosea în tot timpul anului. Omul de afaceri Gheorghe Badea, prim-vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş (are afaceri în turism şi a dezvoltat proiecte ambiţioase în acest sens), a declarat nu demult că ar fi de ajuns 20 milioane euro pentru a ţine avalanşele departe de şoseaua care şerpuieşte prin Făgăraş. Un alt proiect care nu trebuie lăsat să moară este cel privind staţiunea Molivişu. Acesta are termen limită sfârşitul acestui an. Dacă până în decembrie nu se face staţiunea de schi respectivă, Argeşul pierde o a doua finanţare europeană importantă (după cele 4 milioane lei rambursate Uniunii Europene în cazul proiectului ratat al drumului turistic Muşăteşti – Poienile Vâlsanului). Şeful CJ Argeş, Florin Tecău, susţine peste tot pe unde merge că se fac toate eforturile astfel încât proiectul să fie gata în acest an, conform cerinţelor europene, făcându-se diligenţe pentru obţinerea unor împrumuturi de la Trezorerie cu care să se asigure cofinanţarea celor trei comune implicate, alături de Consiliul Judeţean, în afacere. Este vorba de Arefu, Cicăneşti şi Brăduleţ. Mai sunt planuri şi pentru o staţiune de schi în zona Leaota, fiind încheiat în acest sens un parteneriat cu judeţul vecin Dâmboviţa, dar încă suntem… la planşă. Adică la faza de idei puse pe hârtie.

#36204: - SINDICATUL VICTORIA CONTRAATACA: CEI 220 DE ANGAJAŢI DE LA PITEŞTI NU MUNCESC NIMIC DE ŞASE ANI.  

Reînviaţi proiectele judeţului!

Platforma Arpechim

Ca un blestem s-au abătut asupra economiei judeţului deciziile luate de guvernanţi în ceea ce priveşte industria. Privatizările făcute după ureche şi diverse interese ne-au văduvit de ARO, Grulen, Fabrica de Porţelan, Rolast şi multe alte unităţi economice importante. Colac peste pupăză, „perla industriei petrochimice româneşti”, platforma Arpechim, trage să moară.
Divizia Petrochimică Bradu nu poate lucra fără materia primă de la rafinărie, care rafinărie a fost trecută pe răbojul demolărilor de către patronii de la OMV Petrom. Pur şi simplu, compania nu mai are nevoie de rafinărie, iar statul a eşuat – cel puţin până acum – în încercarea de a prelua-o.
Astfel, multe instalaţii importante vor ajunge la fier vechi, iar sute de oameni îşi vor pierde locurile de muncă (altă dată, pe platforma petrochimică lucrau peste 10.000 de oameni!).
Culmea este că statul are un plan de realizare a unui consorţiu format din Oltchim şi platforma petrochimică din Piteşti, pentru a-l privatiza, dar nu reuşeşte să preia nici măcar rafinăria. Poveşti!
O altă „culme” este că la cârma Ministerului Economiei s-a aflat un argeşean, deputatul Andrei Gerea, care promitea privatizarea Oltchim la pachet cu rafinăria din Piteşti, dar nu s-a făcut nimic. Acum, Gerea se află la conducerea Ministerului Energiei, dar chiar şi aşa avem de doi bani speranţă că se mai poate mişca ceva din loc. Asta nu înseamnă însă că parlamentarii noştri – care mai sunt fără „bube”, căci vreo cinci din 17 au deja dosare penale! – dar şi factorii de decizie judeţeni nu trebuie să se bată până la capăt pentru Arpechim. Iar dacă nu vor reuşi să facă nimic, atunci să răspundă în faţa celor care le-au dat votul.

Parcuri industriale

O altă prioritate este crearea de parcuri industriale cât mai multe şi mai mari care să atragă investiţii. Piteştiul nu dispune de un asemenea parc industrial şi abia a identificat câteva terenuri pe care să poată realiza aşa ceva. Viceprimarul Cornel Ionică a spus că cel mai bine se pretează un teren pe care a funcţionat CET-ul pe cărbune (acum dezasamblat). La Mioveni s-a făcut un astfel de parc industrial, iar autorităţile locale mai vor să construiască asemenea amplasamente. Nici Câmpulungului nu i-ar prisosi o asemenea investiţie, în condiţiile în care oraşul este aproape mort din punct de vedere industrial, încercându-se, în schimb, dezvoltarea turistică a zonei. Încercare care, pentru moment, nu pare să fi reuşit decât în planul micilor afaceri…

Centre regionale

O misiune importantă a mai-marilor judeţului şi a parlamentarilor este aceea de a preveni, pe de-o parte, dispariţia unor centre regionale de comandă din judeţ şi, pe de altă parte, de a face totul pentru ca unele centre regionale care au migrat să revină la Piteşti. În paralel, trebuie făcute eforturi ca, atunci când se va pune problema regionalizării, Piteştiul să fie capitală regională, iar judeţul să aibă poziţia pe care o merită. În ceea ce priveşte centrele de comandă, nu este lipsit de interes să amintim aici că „ne închinăm” la Antifrauda şi Controlul în Trafic de la Alexandria, la Finanţele, Autoritatea Electorală Permanentă, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi Poşta din Ploieşti, că nu avem în judeţ nici comanda de la Autoritatea de Management pentru Proiectele cu Finanţare Europeană, nici de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, nici de la Calitatea în Construcţii. Este, aşadar, foarte mult de muncă şi nu trebuie irosit niciun moment pentru un lobby chiar agresiv. Parlamentarii au, din acest punct de vedere, un cuvânt destul de greu de spus. Doar să vrea să se implice!

În cele de mai sus am trecut în revistă cele mai importante proiecte pentru judeţul Argeş (şi nu doar din punctul nostru de vedere). Depinde de parlamentari, de preşedintele Consiliului Judeţean, de prefect şi de primarii marilor oraşe să se implice şi să atragă şi alţi factori de decizie de partea lor (cum ar fi oamenii de afaceri) pentru ca împreună să reprezinte cât mai bine interesele Argeşului.