http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/49-opinia-mea/21180-nimic-nou-pe-frontul-oltchim.html

http://www.viatavalcii.ro/images/2013/petre-tanasoaica_1.jpg...

Am văzut în reluare emisiunea lui Gheorghe Smeoreanu, „Criterii politice”, de la VTV, în care l-a avut ca partener de discuţii pe secretarul de stat de la Economie, Bogdan Badea. În punctul în care interlocutorul a precizat că se urmăreşte restructurarea Oltchimului, pe formula Oltchimul bun rămâne la mine, iar Oltchimul rău primeşte toate datoriile şi îşi aşteaptă peţitorii, mi-am dat seama că ziaristul Gheorghe Smeoreanu era tras pe sfoară. Placa asta cu Oltchim 1 şi Oltchim 2 o flutură administratorul judiciar Gheorghe Piperea de multă vreme. M-am întrebat, în primul rând, cum poate un avocat, fie el şi profesor universitar, să restructureze o unitate industrială de mărimea Oltchimului. Cine îl ajută pe el să priceapă circuite industriale, fineţuri tehnologice, redimensionări procesuale şi alte chestii de genul acesta? Lucrul acesta ar putea să-l facă aparatul tehnic – cât a mai rămas, pentru că vechea conducere a fost înlăturată cu toată energia, lăsându-ne impresia nouă, neştiutorilor, că s-a făcut dreptate şi că adevăratele creierele ale combinatul chimic de la Rm. Vâlcea au fost ţinute pe tuşă de fosta conducere! -, experţii în probleme de restructurări, dacă sunt cumva prin birocraţia noastră.

Mă tem, însă, că nu s-a întâmplat aşa şi că ideea aparţine acţionarului minoritar PCC, care este interesat să preia electrolizele şi cele câteva secţii, două – trei, care folosesc ca materie primă clorul. Într-adevăr, dacă memoria mea funcţionează corect, asta ar însemna 20 şi ceva la sută din potenţialul combinatului. E profitabil, deci, să opreşti secţiile care folosesc materia primă locală, sarea în acest caz, de la Ocnele Mari. Problema cea mai dură, însă, pe care domnul secretar de stat nu vrea să o înţeleagă, cum bănuiesc că nici şeful său, ministrul Gerea, este că cele aproape 500 milioane de euro, intraţi la capitolul datorii, au fost investiţi în secţii care folosesc materiile prime din industria petrochimică! Asta configurează dintr-o dată intenţiile precise ale guvernanţilor. Domnul administrator judiciar, Gheorghe Piperea, a şi sugerat în scrisoarea sa ameninţătoare adresată sindicatelor că nu-şi poate permite să aşeze în CV-ul său o pată de genul unui eşec la Oltchim. Înşiră, fără să precizeze în afară de PCC şi nu ştiu ce fond de investiţii din Istrael, doar vagi peţitori cărora le spune ruşi, chinezi etc.

Regret că am văzut emisiunea în reluare, pentru că mi-ar fi plăcut să-l abordez prin telefon pe domnul Bogdan Badea, un vâlcean de-al nostru. Nu ştiu dacă textul acesta îi va ajunge vreodată sub ochi, dar bănuiesc, după cum îmi spune instinctul, că se vor găsi câţiva prieteni vâlceni care să-l transmită. Pe scurt, mesajul nostru către dumnealui ar fi următorul: nu s-a schimbat nimic în politica Ministerului Economiei vis-a-vis de Oltchim, au fost reluate doar temele puse în undă de fostele conduceri (Chiţoiu, Vosganian), doar că actualii o fac cu mai multă poftă de comunicare. Petre Tănăsoaica

#11610: - Nimic nou pe frontul Oltchim

Domnule Ministru,
Domnule Director General,

Mai nou, dupa ce s-a publicat Raportul Oltchim la 30.09.2013, aflam ca in perioada 30.09.2012 - 30.09.2013 conducerea Oltchim a facut datorii de 219 milioane de euro (in crestere cu 36%) - datorii nejustificate mai ales ca nu s-au facut investitii, nu s-au prelungit autorizatii de mediu, nu s-au facut revizii tehnice nici la instalatii si nici la cisternele CF si nu s-au adus salarile la zi nici pentru salariati si nici pentru disponibilizati. Din acelasi raport mai aflam ca, desi s-a redus numarul de salariati prin disponibilizari colective in perioada iunie - septembrie 2013, cheltuielile cu personalul la data de 30.09.2013 au scazut doar cu 7% fata de 30.09.2012 (adica cu 1,7 milioane de euro).

Daca s-ar fi redus numarul directorilor / sefi divizie - de la 21 la 8 - si s-ar fi realizat si economii din salariile acestora si din cheltuielile suplimentare cu autoturismele de serviciu, cu secretariatele, etc.

Haideti sa facem un simplu calcul: un director / sef divizie ne costa pe putin 25.000 de lei / brut pe luna (salariu + taxe, impozite, etc. - aferente salariului de baza + autoturism + secretariat).

Rezulta ca un director / sef divizie ne costa pe putin 300.000 de lei / an (25.000 de lei / brut pe luna X 12 luni).

Concluzie: daca s-ar fi redus numarul directorilor / sefi divizie - de la 21 la 8 - s-ar fi realizat o economie de cel putin 3.900.000 lei / an (300.000 de lei / an X 13 directori / sefi de divizie - potential redusi) adica, aproximativ 900.000 de euro.

Ce se putea face cu 900.000 de euro?
Se putea plati un avans (prima chenzina) celor 2.300 de salariati aflati in prezent pe statele de plata la oLTCHIM.
Se puteau plati salarile restante (mai putin salarile compensatorii) - avans (prima chenzina) luna ianuarie 2013, transport luna decembrie 2012, CO / 2013 - celor cca. 960 de salariati disponibilizati de la oLTCHIM.

Dar nu! Ei tin de scaune - scaune in care au ajuns (cu mici exceptii) nu pe criterii de competenta ci pe criterii de apartenenta politica. Tin cu dintii de privilegii (unii care nici nu visau sa aiba la scara o masina de lux acum se plimba cu doua / familie, dotate si cu scaune pentru copil).

Daca numarul salariatilor din Oltchim a fost redus cu o treime iar productia combinatului este de maxim 10% din capacitate (nu mai sustineti acest 24% - pentru ca este fals), numarul directorilor executivi a crescut cu 50% (de la 6 la 9). Pentru ce si pentru cine?

Sper ca, cat mai rapid - inainte de infintarea Oltchimului 2, sa se indrepte aceste anomalii si sa se puna lucrurile pe fagasul lor normal!