Spune NU desfiintarii Spitalului de Ortopedie din Eforie

O alta zi in care, in conditii foarte vitrege (fara pic de incalzire in spital), venim la munca, ne dezbracam in frig, ne imbracam in frig cu hainele noastre umede spalate si neuscate...Ne spalam cu solutii reci, aburi ies de pe mainile noastre si totodata din zonele unde facem inciziile ...Infofolim pacientii ca sa nu raceasca, asa cum infofoleam fiecare bebelusii nostri dupa baita...facem operatii mai simple, sau mai complicate, mai scurte sau interminabile....cu aceleasi instrumente cu care au lucrat si predecesorii nostri...Intram la "razboi"mereu cu frica sa nu se strice ceva, vreo arma, vreun arc, si sa fim nevoiti sa luptam cu mainile goale...
Dar noi tot venim aici zi de zi, ora de ora in acelasi loc , si nu gasim nimic schimbat.
Dar nu se schimba nici cozile interminabile de la cabinetele noastre, nici listele de pacienti de operat, nici telefoanele care suna, nici aglomeratia de masini...Deabia atunci imi gasesc raspunsul la o intrebare care ma macina de foarte mult timp:eu de ce mai vin aici?
Dumneavoastra sunteti raspunsul la intrebarea mea. Eu, noi venim aici numai pentru dumneavoastra...Atata timp cat dumneavoastra existati, noi vom fi mereu aici...Si pentru aceasta legatura creeata de atata timp merita sa luptam impreuna...
Stiti ai cui sunt cuvintele acestea???????
Desigur al lui domnul TOMA CUCU....
El a scris din inima chiar asa este ei nu au conditii foarte bune dar ati vazut si voi ca daca va duceti cu jun picior rupt la domnul TOMA CUCU in 2 saptamani devi ca nou/ă