Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Acord de furnizare a energiei electrice şi abur între CET Govora şi Oltchim

Un grup de interese, ce gravitează în jurul furnizorului vâlcean de energie, se pregăteşte să înfiinţeze un CET privat, care să preia principalii clienţi din zona industrială a municipiului Rm. Vâlcea

CET Govora şi Oltchim Râmnicu Vâlcea au ajuns, la finalul săptămânii trecute, la un acord privind prelungirea contractului de furnizare a curentului electric şi a aburului industrial, a declarat administratorul judiciar al CET, Remus Borza.
“CET Govora furnizează curent electric la preţul de 198 de lei megawatul, în creştere faţă de 181 lei, iar aburul industrial este livrat la preţul de 106 lei - la o presiune de 13 bari - şi la preţul de 126 lei, la o presiune de 35 de bari”, a spus Borza.
El a precizat că noul contract cu Oltchim este încheiat pentru o perioadă de un an, adăugând că în perioada următoare va începe negocierile cu Uzinele Sodice Govora.
Recent, Remus Borza a anunţat că, în cazul în care nu se va ajunge la un acord cu Oltchim, se va întrerupe furnizarea energiei electrice şi a aburului industrial către această societate.

Dispută între Oltchim şi CET Govora privind preţul de livrare a energiei electrice

“Cei de la CET Govora vor să plătim mai mult. Eu îi înţeleg, ştiu ce înseamnă să fii o societate în insolvenţă, ştiu ce înseamnă să ai un start greu. Şi noi l-am avut, dar accentul trebuie pus pe reformă şi pe păstrarea echilibrului. Întotdeauna insolvenţa este o problemă de încredere. Datoriile pot sta ani de zile, dar criza intervine când nu mai ai încredere că vei primi banii“, a susţinut Florian Mateiţă, reprezentantul Rominsolv, administratorul judiciar al Oltchim. El a arătat că cei doi mari clienţi ai CET Govora, Oltchim şi Uzinele Sodice Govora, plătesc la zi facturile.
„CET Govora are doi clienţi mari: USG şi Oltchim. Ambii plătesc la zi facturile curente şi rambursează din trecut. Cu toate acestea, a apărut o presiune ciudată şi nedreaptă faţă de buna colaborare, mai ales că în relaţia cu noi, zic eu, şi condiţiile comerciale sunt avantajoase”, a mai spus reprezentantul Oltchim.
Potrivit acestuia, ideal ar fi fost ca preţul de livrare a energiei electrice de către CET Govora să scadă şi mai mult. „Important este însă să avem un partener în CET, întrucât Oltchim este dependent aproape 100% de aburul de la CET. Adică, dacă nu ne înţelegem pe energie, este foarte probabil ca CET-ul să nu poată să ne producă apa”.
Mateiţă a adăugat că în acest moment Oltchim cumpără energie electrică doar de la CET Govora, iar consumul combinatului este de 55 de MW. Oltchim este unul dintre principalii consumatori de energie electrică din ţară.
„Cifra de afaceri cu CET-ul este de 3 milioane de euro lunar, bani achitaţi începând cu octombrie 2014, lună de lună, la scadenţă. În plus, din datoria de 56 de milioane de lei pe care o aveam, acum mai sunt doar 45 de milioane, deci am recuperat 11 milioane de lei. Aşa că nu putem fi consideraţi un client rău-platnic sau care nu-şi achită obligaţiile”, a mai susţinut reprezentantul Oltchim.
La rândul său, Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al CET Govora, a precizat că preţul de livrare a energiei către Oltchim era de 181 de lei cu toate taxele incluse, inclusiv cu taxa de cogenerare, adică sub media pieţei.
„S-au învăţat să stea cu mâna întinsă la pomană. În acest moment, preţul energiei în piaţă cu toate taxele incluse este de 230-240 de lei. Noi am cerut celor de la Oltchim o majorare de preţ de 10%, adică de la 181 de lei la 200 de lei, ceea ce înseamnă tot sub preţul pieţei, în condiţiile în care costul de producţie la CET Govora este de 276 de lei pe MWh”, a spus Borza.
El a arătat că CET Govora nu poate continua să subvenţioneze la infinit combinatul petrochimic, amintind că CET Govora are de încasat de la Oltchim datorii de 136 de milioane de lei dinainte de intrarea în insolvenţă, dar şi datorii de 50 de milioane de lei acumulate în 2013-2014, la care se adaugă penalităţi de 17 milioane de lei.
„Dacă plăteau preţul pieţei până acum, probabil am fi retehnologizat instalaţiile de la CET Govora şi aveam un cost mai mic de producţie. De altfel, scopul meu este să micşorez costurile până la 200 de lei pe MWh”, a continuat Borza.
Reprezentantul Euro Insol a amintit şi de investigaţia deschisă de Comisia Europeană asupra faptului că CET Govora a continuat să aprovizioneze Oltchim, în ciuda datoriilor combinatului şi a deteriorării situaţiei acestuia, iar acest lucru ar putea constitui ajutor de stat ilegal.
La începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a anunţat că a deschis o investigaţie aprofundată pentru a verifica dacă anularea datoriilor de către statul român şi continuarea aprovizionării Oltchim de către întreprinderi de stat, în pofida deteriorării situaţiei financiare a acesteia, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit unui comunicat al Executivului european.
“În urma dificultăţilor economice întâmpinate de societatea Oltchim şi a anulării datoriilor publice ale acesteia, trebuie să verificăm dacă un creditor privat ar fi acceptat să acţioneze în acelaşi mod. Datorită recentei sale reorganizări, situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit, iar România speră să găsească un nou investitor. Obiectivul nostru este de a facilita un viitor sustenabil al activităţilor economice ale acestei societăţi, care să nu mai necesite un sprijin suplimentar din partea guvernului”, a declarat comisarul european Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenţei.
„Comisia va examina în special: acumularea datoriilor faţă de Autoritatea română pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); anulările de datorii de către AAAS şi diferite întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar; sprijinul acordat Oltchim de două societăţi de stat (CET Govora şi Salrom) care, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat să aprovizioneze Oltchim cu energie electrică, abur şi soluţii saline”, se mai arată în comunicat.
Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, intervenţiile publice în activitatea societăţilor sunt considerate a nu constitui ajutoare atunci când un operator privat ar fi acţionat în acelaşi mod. Comisia va evalua dacă acesta a fost cazul pentru creditorii publici şi furnizorii Oltchim sau dacă, dimpotrivă, măsurile publice au oferit Oltchim un avantaj economic faţă de concurenţii săi şi constituie ajutoare de stat.
În cazul în care Comisia va concluziona că Oltchim a primit ajutoare de stat, aceasta va evalua dacă ajutorul ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare. Întrucât Oltchim este o societate aflată în dificultate financiară, singura categorie de ajutoare permisă ar fi reprezentată de ajutoarele pentru salvare şi restructurare. Un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil, în conformitate cu criteriile stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, în cazul în care societatea are un plan de restructurare viabil, aprobat de către Comisie, care asigură restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, şi aceasta contribuie la costurile de restructurare.
„România nu a notificat Comisiei un plan de restructurare pentru Oltchim. Mai exact, planul de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar are un alt scop şi nu pare a întruni criteriile prevăzute de orientări. Prin urmare, în acest stadiu, opinia preliminară a Comisiei este că, dacă se va constata că măsurile supuse investigaţiei constituie ajutoare de stat, acestea nu ar putea fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat”, susţin reprezentanţii Comisiei.

http://saptamana.net/articol/