Investitorii germani regretă că au ales România

Aproximativ o cincime dintre companiile cu capital german din România ar alege altă ţară pentru a-şi construi o afacere. Chestionaţi dacă ar alege astăzi acelaşi amplasament pentru investiţii, adică România, doar 83% dintre investitorii germani în România au răspuns afirmativ. Restul de 17% dintre companiile germane care au afaceri pe teritoriul României spun că ar alege un alt loc investiţional pentru derularea business-ului. Rezultatele reies dintr-un studiu realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană AHK, publicate într-un document intitulat „Raport de conjunctură România 2014”.

“Chiar dacă numeroase companii germane sunt nemulţumite de anumiţi factori ai amplasamentului investiţional, totuşi majoritatea (83%) ar alege din nou România ca amplasament investiţional, doar 17% ar avea în vedere amplasamente alternative. România se menţine pe locul al 11-lea în clasamentul celor mai atractive ţări din Europa Centrală şi de Est. Cea mai atractivă țară din regiune este Polonia, urmată de Cehia şi Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) şi Albania (20)”, se arată în studiu.

De asemenea, doar 7% din firmele germane din România chestionate apreciază situația economică a țării ca fiind bună, totuşi pentru 26% dintre acestea perspectivele sunt mai bune. În ce priveşte situația companiei lor pentru anul în curs, aşteptările sunt pozitive. Numărul celor care consideră că situația este bună a crescut la 50% (2013: 36%, 2012: 42%), iar peste jumătate dintre firme sunt de părere că în acest an situația firmei lor se va îmbunătăți (2013: 50%). În ce priveşte cifra de afaceri, 58% dintre cei care au răspuns se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mare.

În ce priveşte perspectivele fiecărei branşe, peste o treime din firmele chestionate se aşteaptă la o îmbunătățire a situației branşei lor față de anul anterior, doar 16% văd o înrăutățire a situației. Anul trecut 19% din cei intervievați au fost de părere că situația din branşa lor se va înrăutăți.

”Companiile germane prezente în România nu sunt mulțumite cu multe domenii ale politicilor economice, dar şi în celelalte țări din Europa Centrală şi de Est situația este asemănătoare. În ce priveşte sistemul fiscal şi administrațiile fiscale 46% din firme sunt nemulțumite (2013: 45%), iar 33% chiar foarte nemulțumite (2013: 28%). Referitor la nivelul de impozitare 55% s-au exprimat negativ (2013: 49%). De asemenea, firmele sunt nemulțumite de siguranța juridică, unde România se situează şi în acest an sub media din Europa Centrală şi de Est cu 61% de răspunsuri la categoria nemulțumiți şi foarte nemulțumiți”, se mai arată în documentul citat.

În unele puncte, cum ar fi siguranța juridică sau predictibilitatea politicilor economice, nemulțumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales în ce priveşte colaborarea cu administrația publică şi eficiența acesteia (49% nemulțumiți, 16% foarte nemulțumiți, 2013: 45% respectiv 20%). În această categorie sunt incluse, printre altele, birocrația, corupția (34% nemulțumiți, 41% foarte nemulțumiți, 2013: 34% respectiv 44%), accesul la ajutoare financiare (33% nemulțumiți, 28% foarte nemulțumiți, 2013: 39% respectiv 32%), transparența la licitațiile publice (30% nemulțumiți, 36% foarte nemulțumiți, 2013: 40% respectiv 34%).

“Chiar dacă 2013 per ansamblu poate fi considerat un an economic bun, este important să amintim că, având în vedere problemele structurale cu care se confruntă România, din păcate multe decizii importante au întârziat să fie luate. Printre acestea se numără privatizarea întreprinderilor de stat respectiv introducerea structurilor de management privat în companiile de stat. După eşuarea vânzării combinatului chimic Oltchim, privatizarea CFR Marfă este al doilea proces de privatizare a unei companii de stat care nu reuşeşte. Şi privatizarea Poştei Române a fost amânată în mai multe rânduri”, afirmă investitorii germani.

Aceştia remarcă însă şi semnalele pozitive în acest sens, cum ar fi listarea la bursă a Romgaz la începutul acestui an şi a distribuitorului şi furnizorului de electricitate Electrica. “Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la Transgaz şi Nuclearelectrica a fost de asemenea un succes”, spun ei.

Dezamăgiţi de infrastructură

Un alt aspect important pentru investitorii germani este reabilitarea infrastructurii rutiere.

“Cu doar 645 km de autostradă, România se situează la coada clasamentului european. Acest lucru este un mare dezavantaj pentru amplasamentul investițional, pentru că printre altele duce la creşterea costurilor de transport care astfel anulează un avantaj important, cel al costurilor reduse cu forța de muncă. Absorbția de fonduri europene în domeniul transporturilor se desfăşoară şi ea foarte greoi. În total în şapte ani şi jumătate au fost folosite doar 1,3 miliarde euro din POS Transporturi din volumul total de 4,56 miliarde euro pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie pentru infrastructura de transport în perioada 2007-2013, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de circa 30%”, se arată în raport.

La sfârşitul anului 2013 erau înregistrate în România circa 8.000 de companii active cu capital german. Germania a fost în 2013 pentru a şaptea oară consecutiv cel mai important partener comercial al României – înaintea Italiei, Ungariei şi Franței. Volumul schimburilor comerciale bilaterale s-a situat la 19,5 miliarde euro, crescând astfel cu 8,9% față de anul trecut, ceea ce înseamnă circa 20% din totalul exporturilor şi importurilor României.

Chestionarul de conjunctură pentru Europa Centrală şi de Est a fost efectuat pentru a noua oară de către Camerele de Comerț bilaterale din 16 țări din Europa Centrală şi de Est şi furnizează informații complete pentru potențiali investitori, dar şi pentru politicile economice. Peste 1.400 de manageri au evaluat situația economică, planurile de investiții şi de ocupare şi mediul de afaceri de la fața locului.

Camera de Comerț şi Industrie Româno-Germană a chestionat 123 de firme, care s-au exprimat referitor la situația economică generală din România, la situația afacerii lor şi la perspectivele branşei, dar şi referitor la factori importanți pentru amplasamentul investițional precum sistemul fiscal, infrastructură, siguranța juridică, licitații publice, predictibilitate, piața muncii. Aceste răspunsuri oferă o privire de ansamblu generală despre experiențele şi aşteptările firmelor germane în România. Majoritatea firmelor chestionate provin din industria prelucrătoare (35%) şi din domeniul servicii (34%), urmate de comerț (21%), construcții şi energie (câte 5%).

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România.