Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Ce inseamna firme offshore?

Nu exista o definite clara pentru companiile offshore, insa in principiu sunt firme inregistrate in tari sau jurisdictii unde legislatia fiscala fie nu prevede perceperea de impozite, fie impozitele sunt foarte scazute atâta timp cât socitatatile nu desfasoara activitati pe teritoriul tarii unde sunt înregistrate ( paradis fiscal ). Din punct de vedere al actelor comerciale savârsite firmele offshore pot fi considerate societati straine, ele nu realizeaza venituri în tara în care au fost înmatriculate. Teoretic, infiintarea unei firme offshore se poate realiza în orice tara din lume, dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale.

Unele tari, desi nu sunt jurisdictii offshore reale, sunt cautate pentru prestigiul pe care il ofera, legislatia benefica mediului de afaceri, reteaua de tratate privind dubla impozitare sau facilitatile fiscale oferite unor anumite tipuri de investitii. Tari ca Elvetia, Cipru sau Luxemburg reprezinta medii propice infiintarii unei firme offshore.

Altfel spus termenul de societate offshore se poate referi la:

Firma infiintata in afara jurisdictiei operatiunilor sale principale, indiferent daca locul de infiintare este sau nu considerat paradis fiscal.
Firme offshore inregistrate in paradisurile fiscale.

De obicei, cerintele de inregistrare pentru companii offshore in pentru a beneficia de statutul de non-rezident , va fi in conformitate cu unele sau toate dintre urmatoarele criterii:

Trebuie sa fie infiintata in conformitate cu Legile privind companiile offshore si a normelor de jurisdictiei offshore,
Trebuie sa fie inregistrata de catre non-rezidenti,
Nu trebuie sa faca afaceri in tara respectiva,
Trebuie sa plateasca taxa prevazuta conform legislatiei locale.

De ce firme offshore ?

impozit zero indiferent de rezultatele financiare ale firmei,
anonimitate si confidentialitate,
lipsa controalelor de orice fel,
operezi intr-un sistem politic si economic stabil,
operezi intr-un sistem bancar bine dezvoltat,
posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara restrictie,
regulamente lejere,
credibilitate in fata partenerilor de afaceri si a bancilor.

Ce este un Paradis Fiscal?

Paradisurile fiscale sunt state, tari sau teritorii in care anumite taxe sunt percepute la un nivel scazut sau chiar zero, oferind in acelasi timp o legislatie stabila, conditii economice bune si o rata scazuta a coruptiei.

Persoanele fizice si / sau juridice se pot gasi atractiv sa se mute in zonele cu un nivel de impozitare reduse sau zero. Acest lucru creeaza o situatie de concurenta fiscala intre guverne. Jurisdictii diferite, au tendinta de a fi paradisuri pentru diferite tipuri de impozite, si pentru diferite categorii de persoane si / sau companii.

Statele care sunt suverane sau au anumite forme de autoguvernare in conformitate cu dreptul international au puteri nelimitate teoretic, sa adopte legi fiscale care afecteaza teritoriile lor, cu exceptia cazului limitat de tratatele internationale anterioare.

Exista mai multe definitii ale paradisurilor fiscale, unii specialisti afirmand chiar ca orice tara care modifica legile fiscale pentru a atrage capital strain ar trebui considerate paradisuri fiscale. Caracteristica cea mai importanta pentru paradisuri fiscale este ca legile sale si alte reglementari pot fi folosite pentru a evita legile fiscale din alte tari.

In general paradisurile fiscale au una sau mai multe din urmatoarele caracteristici:

Impozit redus sau zero;
Nu exista schimb de informatii fiscale cu autoritatile din alte state sau din statele dezvoltate;
Lipsa de transparenta in aplicarea unor legi su reglementari;
Nu este ceruta prezenta personala pentru infiintarea unei firme offshore si administrarea acesteia;
Autoprorea ca un Centru financiar offshore sau Paradis Fiscal.

Aici se poate vedea lista cu cele mai cautate paradisuri fiscale.

Istoria Paradisurilor Fiscale

Utilizarea diferentelor de legislatie fiscala dintre doua sau mai multe tari in incercarea de a atenua raspunderea fiscala, este probabil la fel de veche ca si impozitarea in sine. In Grecia antica, unele dintre insulele grecesti au fost folosite ca depozite de catre comerciantii maritimi ai epocii pentru a vinde marfurile catre straini in incercarea de a evita, astfel, impozitul pe doua procente impuse de orasul-stat Atena la marfurile importate. Aceasta practica a devenit si mai uzuala in secolele 12-14 cand se incerca evitarea taxelor portuare. In 1721, coloniile americane faceau tranzactii in America Latina, pentru a evita taxele din Marea Britanie.

Diferite tari pretind a fi cel mai vechi paradis fiscal din lume. De exemplu, Insulele Anglo-Normande sustin independenta fiscala de pe timpul cuceririlor normande, in timp ce Insula Man sustine ca a devenit primul paradis fiscal cu mult timp inainte. Cu toate acestea, conceptul modern de paradis fiscal este general acceptat a fi aparut la un punct de cotitura in istorie, in perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial cand Liechtenstein adopta o lege de autorizare pentru a atrage capital strain in anul 1926.

Intre paradisurile fiscale adevarate se numara si Elvetia, bancile elvetiene fiind de mult timp un refugiu pentru capitalul persoanele care fug de revoltelor sociale din Rusia, Germania, America de Sud si alte tari. In prima parte a secolului XX, in anii de dupa primul razboi mondial, multe guverne europene au crescut taxele brusc pentru a ajuta la plata pentru eforturile de reconstructie. Elvetia, dupa ce a ramas neutra in timpul razboiului, a evitat aceste costuri suplimentare de infrastructura si a avut posibilitatea de a mentine un nivel scazut al taxelor. Ca urmare, a existat un aflux considerabil de capital in conturi bancare din Elvetia, din motive fiscale aferente.
Caracteristici ale companiilor Offshore

Memorandum sau statut - aceste documente sunt fundamentale pentru existenta companiei. Detaliaza drepturilor actionarilor si directorilor, obiectivele companiei si a proceselor interne ale companiei, tipul de firma offshore si numarul de actiuni

Certificat de inregistrare - acesta este emis de catre un grefier de la Registrul Comertului, si se serveste ca o dovada ca societatea offshore a fost infiintata. Alte informatii pot fi necesare pentru a dovedi ca societatea nu a fost lichidata sau radiata, cum ar fi un Certificate of Good Standing ( Certificat constatator ) sau Certificate of Incumbency.

Agent Registrat - in general un agent trebuie numit in paradisul fiscal pentru care optam, care se va ocupa de infiintare firme offshore si a realiza comunicarea cu autoritatile locale. Agentul va fi autorizat si va avea un nivel de responsabilitate privind activitatile societii offshore.

Birou Registrat - aceasta este adresa oficiala a unei societati, la care documentele oficiale sunt trimise si primite avizele legale. Este normal pentru Agentul Registrat sa ofere si un sediu social. O companie poate avea alte afaceri si adresele de corespondenta.

Actionari sau alti membrii - acestia sunt proprietarii legali ai societatii. Pentru simplitate administrativa, sau pentru anonimat, un furnizor de servicii corporative poat furniza persoane sau firme care vor detine actiuni in numele beneficiarului real si vor actiona doar in conformitate cu instructiunile acestuia

Directori, manageri sau delegatii lor - persoane care gestioneaza afacerile de zi cu zi ale societatii offshore. In multe jurisdictii, este posibil ca alte firme offshore sa fie directori de la alte companii offshore. Si in acest caz se pot oferi Directori Nominali care sa actioneze in numele si interesul actionarilor, sau acestia pot oferi o procura, delegand administrarea dar nu si raspunderea postului de director.

Secretarul firmei - aceasta persoana sau firma este responsabila de asigurarea faptului ca firmele offshore isi indeplinesc obligatiile legale.

Inregistrari legale - o companie este obligata sa mentina registre care stabilesc anumite informatii despre companie. Inregistrarile obligatorii variaza pentru diferite paradisuri fiscale, la fel ca nivelul de acces al publicului la informatiile continute in registrele acutoritatile locale. Multe jurisdictii impun ca orice documente sa fie pastrate in jurisdictia in care firma a fost infiintata. Aceste documente pot insemna Minute, Registre pentru membri, directori, ofiteri, acte contabile.

Contabilitate - poate fi necesara intocmirea de bilanturi auditate. Cerintele specifice variaza intre jurisdictii si pot depinde de natura a activitatii companiei. De exemplu, toate bancile vor trebui sa elaboreze bilanturi auditate in timp ce pentru firme offshore private se poate cere doar ca documentele contabile sa fie pastrate de Director si nu se depun catre autoritatile locale.