Artistul — suspectul fiscal nr. 1 Statul român are un nou dușman: artistul care lucrează legal.

🔷 “ARTISTUL — SUSPECTUL FISCAL NR. 1 AL ROMÂNIEI.” 🔷 “Statul român are un nou dușman: artistul care lucrează legal.” 🔷 Domnule Bolojan, ați găsit marea evaziune fiscală a României. Se numește: “DREPTUL DE AUTOR.”   De la 1 iunie, orice artist care primește un onorariu pentru o creație trebuie să emită factură electronică. Semnătură digitală, cont în SPV, abonament la un program de facturare, termene, formulare, costuri lunare. Artistul — indiferent de statutul lui, fie că are salariu fix la un teatru de stat, fie că trăiește din onorarii ocazionale — devine și propriul contabil. Pe banii lui. Pentru privilegiul de a lucra cinstit. Aceste venituri erau deja impozitate. Contractele, deja declarate. Impozitele, deja plătite. Nu există nicio evaziune fiscală pe care această măsură să o combată, niciun ban în plus care să ajungă la buget, nicio eficiență câștigată. Există doar abonamente noi pentru firme IT și o birocrație sufocantă aruncată peste oamenii cel mai puțin echipați să o ducă. Domnule Bolojan, ce aveți cu artiștii? De fiecare dată când sectorul cultural reușește, în ciuda subfinanțării cronice, a salariilor mici și a ignoranței administrative, să supraviețuiască — apare o nouă măsură care complică, descurajează, sufocă. Nu dintr-o logică vizibilă. Nu dintr-un plan coerent. Ca și cum tot ce nu se înțelege trebuie îngreunat până dispare. 🔷 Noi, artiștii angajați pe durată nedeterminată în teatrele de stat, ar trebui poate să ne întrebăm și altceva. Dacă statul a decis că un drept de autor e o tranzacție comercială ca oricare alta, cât timp mai durează până decide că și un contract de muncă în cultură e același lucru? Că e mai simplu, mai eficient, mai „modern” să lucrezi cu un artist proiect cu proiect, fără angajament, fără trupă stabilă, fără continuitate, fără asumarea pe termen lung a unei instituții culturale. Teatrul de repertoriu nu dispare printr-o lege care îl desființează. Dispare printr-o sută de măsuri mici, tehnice, aparent inofensive. Exact ca aceasta. Prin această petiție, cerem Guvernului României și Ministerului Finanțelor exceptarea imediată a veniturilor din drepturi de autor de la obligația de emitere a facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura. Artistul nu este o firmă. Creația nu este o marfă. Iar o măsură care nu rezolvă nimic nu merită să rămână în vigoare nicio zi în plus

Federația Teatrelor Metropolitane    Contactați autorul petiției