Vrem REPREZENTATIVITATE prin DOUA TURURI DE SCRUTIN

Proiectele de OUG privind Codurile Penale şi graţierea unor pedepse, au creat un CONFLICT CONSTITUTIONAL Guvern-Parlament

ÎCCJ trebuie să decidă APLICAREA UNITARA A LEGII pentru VALIDAREA ALEGERII PRIMARILOR

În România, zicala «CÂTE BORDEIE, ATÂTEA "OBICEIE"»,

se aplică inclusiv în justiţie, CEEA CE ESTE DE NEACCEPTAT!!!

Văzând că judecătorii se pronunţă după cum au chef cu privire la VALIDAREA ALEGERII PRIMARILOR, consider că este o situaţie importantă, în care ÎCCJ trebuie să asigure APLICAREA UNITARĂ A LEGII, cât mai urgent. ÎCCJ trebuie să decidă tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot sau nu pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti cu privire la validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul disp. art.58 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală. 

Am creat o petiţie online, pe care vreau să o trimit astăzi Procurorului General al PÎCCJ, Ministrului Justiţiei, Avocatului Poporului şi Colegiilor de conducerea ale ÎCCJ, CAB şi Curţii de Apel Alba Iulia: http://www.petitieonline.com/vrem_aplicarea_unitara_a_legii_pentru_validarea_primarilor

CINE DOREŞTE CA LEGEA SĂ FIE APLICATĂ ÎN MOD CORECT ŞI UNITAR ÎN INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI DIN ROMÂNIA, SĂ SEMNEZE ŞI SĂ DISTRIBUIE PETIŢIA.

SENATUL A ADOPTAT TACIT DOUĂ TURURI DE SCRUTIN PENTRU ALEGEREA PRIMARILOR

NECONSTITUŢIONALITATEA mandatului de primar validat FĂRĂ REPREZENTATIVITATEA dată de majoritatea simplă a voturilor

INFORMAŢII IMPORTANTE pentru candidaţii la funcţia de primar, care NU vor obţine cel mai mare număr de voturi (majoritatea relativă) şi NU vor deveni primari cu ocazia organizării primului tur de scrutin al alegerilor locale din 5 iunie 2016!!!

Pe Facebook, informaţia poate fi distribuită de la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/816065311860576

FIECARE CANDIDAT CARE PIERDE FUNCŢIA DE PRIMAR şi, în special, candidaţii care vor ocupa locul al doilea pentru Primăria la care au candidat, au ocazia să facă un demers prin care vor putea clarifica dacă alineatele (2) şi (3) ale articolului 101 din Legea nr.115/2015 privind alegerile locale, sunt neconstituţionale, situaţie în care vor avea şanse să fie organizat un al doilea tur de scrutin pentru Primăriile la care primarii nu au fost aleşi cu majoritatea simplă (50%+1 din voturile valabil exprimate) ŞI la care candidaţii nealeşi au formulat cereri de intervenţie în dosarele de la judecătorii, în care sunt supuse validării mandatele de primari aleşi în 5 iunie 2016.
Candidaţii la funcţia de primar, care NU au primit cel mai mare număr de voturi, pot formula CERERI DE INTERVENŢIE ÎN DOSARELE FORMATE LA JUDECĂTORII PENTRU VALIDAREA MANDATELOR DE PRIMARI. Informaţii despre procedura pe care trebuie să o parcurgă candidaţii nealeşi, găsiţi la acest link:
https://primarindouatururi.wordpress.com/2016/06/02/actiunea/#more-59

Cei care doriţi, puteţi completa MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE menţionate în excepţia de neconstituţionalitate pe care o găsiţi pe site, ca model, cu următoarele precizări:
https://word.office.live.com/wv/WordView.aspx?FBsrc=http%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fattachments%2Fdoc_preview.php%3Fid%3D1398683403481649%26metadata&access_token=100000200089518%3AAQBLwUCjp3WGz9NS

MOTIVE DE NECONSTITUŢIONALITATE 
Pentru soluţionarea în mod corect a excepţiei de neconstituţonalitate referitoare la alineatele (2) şi (3) ale articolului 101 din Legea nr.115/2015 privind alegerile locale, este necesar să fie analizată modalitatea prin care este încălcată Constituţia României, când este obligatorie organizarea unui singur tur de scrutin cu posibilitatea ca unii primari să fie aleşi cu o majoritate RELATIVĂ a voturilor valabil exprimate, iar al doilea tur de scrutin poate fi organizat DOAR în cazurile de balotaj.
NU numărul de tururi de scrutin vine în contradicţie cu prevederile constituţionale, ci consecinţele atribuirii mandatului de primar FĂRĂ a fi avută în vedere REPREZENTATIVITATEA PRIMARULUI, ce poate fi realizată NUMAI pe baza unei majorităţi simple (50%+1 din voturile valabil exprimate).
În scopul ocrotirii şi valorificării în mod concret a drepturilor şi principiilor statuate în Constituţia României, SE IMPUNE CA JUDECĂTORII CURTII CONSTITUŢIONALE SĂ AIBĂ POSIBILITATEA DE A ANALIZA ART.101 ALIN.(2) ŞI (3) DIN LEGEA NR.115/2015, raportându-se la ordinea constituţională din România, menţinerea unei prevederi legale neconstituţionale în domeniul electoral, aducând grave prejudicii democraţiei şi statului de drept.
Modul de organizare a alegerilor locale NU este doar o dispută politică, ci prezintă interese pentru alegătorii care doresc să-şi exercite votul în mod democratic, iar voturile lor să fie materializate prin alegerea unor primari reprezentativi şi legitimi, care să fie aleşi în conformitatea cu PRINCIPIUL REPREZENTATIVITĂŢII şi cu PRINCIPIUL MAJORITĂŢII.
Alegerile locale au o importanţă majoră la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, deoarece la aceste alegeri sunt desemnaţi, prin vot, cei care administrează, adică guvernează, fiecare comunitate locală, cei care vin în contact direct cu problemele zilnice ale cetăţenilor români din unitatea administrativ-teritorială în care au fost aleşi şi care au obligaţia constituţională de a rezolva treburile publice din comune şi din oraşe, ceea ce necesită ca O PARTE CÂT MAI MARE A COMUNITĂŢII LOCALE SĂ SE CONSIDERE GUVERNATĂ ÎN MOD LEGITIM, PE BAZA UNEI MAJORITĂŢI REALE, iar hotărârile primarilor să aibă legitimitate şi să reflecte, cu adevărat, interesele cetăţenilor care fac parte din fiecare unitate administrativ-teritorială, în care au fost aleşi prin vot al alegătorilor prezenţi la scrutinul pe baza căruia primarii respectivi au fost desemnaţi câştigători.
Alegerea FIECĂRUI primar trebuie realizată pe baza unei majorităţi ce asigură REPREZENTATIVITATE, aşa cum este cerută chiar de către prevederile constituţionale cuprinse în art.2 din Constituţie, intitulat “ Suveranitatea”, atunci când sunt alese organe reglementate expres în Constituţie:
(1) SUVERANITATEA NAŢIONALĂ APARŢINE POPORULUI ROMÂN, care o exercită PRIN ORGANELE SALE REPREZENTATIVE, CONSTITUITE PRIN ALEGERI LIBERE, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (…)
Alineatele (1) şi (2) ale art.121 intitulat “Autorităţi comunale şi orăşeneşti”, conferă PRIMARULUI rang constituţional, deci, inclusiv alegerea sa trebuie să fie realizată în conformitate cu principiile constituţionale:
“ (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care SE REALIZEAZĂ AUTONOMIA LOCALĂ în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi PRIMARII aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi PRIMARII funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi REZOLVĂ TREBURILE PUBLICE DIN COMUNE ŞI DIN ORAŞE.”
Articolul nr.101 alineatul (2) din legea nr.115/2015 privind alegerile locale, este NECONSTITUŢIONAL, deoarece prevede desemnarea primarilor ÎNTR-UN MOD ÎN CARE NU ESTE ASIGURATĂ RESPECTAREA PRINCIPIULUL MAJORITĂŢII PENTRU TOŢI PRIMARII CARE SUNT ASTFEL ALEŞI, principiu în temeiul căruia stabilirea primarilor ar trebui să aibă la bază votul majorităţii simple a cetăţenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, care se prezintă la vot.
PRINCIPIUL MAJORITĂŢII este UN PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL DEMOCRAŢIEI.
În conformitate cu PRINCIPIUL MAJORITĂŢII, orice decizie este luată pe baza votului majorităţii, adică cel puţin a majorităţii simple.
VOINŢA MAJORITĂŢII este principiul după care se defineşte democraţia constituţională, aşa cum au arătat trei dintre judecătorii CCR în opinia separată la Decizia CCR nr.334 din 26 iunie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/D0334_13.pdf) şi la Decizia CCR nr.471 din 14 noiembrie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_471_2013.pdf).
NECONSTITUŢIONALITATEA REGLEMENTĂRII ÎN BAZA CĂREIA PRIMARII NU SUNT ALEŞI CU O MAJORITATE SIMPLĂ, ESTE CONFIRMATĂ DE EXPLICAŢIILE JUDECĂTORILOR CURŢII CONSTITUŢIONALE CUPRINSE ÎN Decizia CCR nr.209 din 7 martie 2012 (https://www.ccr.ro/files/products/D0209_12.pdf) , Decizia CCR nr.601 din 14 noiembrie 2005
(https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/Decizia%20Curtii%20Constitutionale%20601.2005.pdf) şi în opiniile separate formulate de către preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean şi de către judecătorii CCR Daniel-Marius Morar şi Mircea-Ştefan Minea la Decizia CCR nr.334 din 26 iunie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/D0334_13.pdf) şi la Decizia CCR nr.471 din 14 noiembrie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_471_2013.pdf)
«1. Suveranitatea naţională
[...] suveranitatea reprezintă dreptul poporului de a decide asupra problemelor de interes general ale societăţii, de a stabili alcătuirea organelor reprezentative ale statului, precum şi de a controla activitatea acestora.
[...] Legea fundamentală combină regimul juridic al suveranităţii naţionale, exprimată prin conceptul de democraţie reprezentativă, care presupune delegarea exerciţiului suveranităţii unor reprezentanţi, care dobândesc în acest scop un mandat colectiv, în temeiul căruia reprezintă o voinţă distinctă, indivizibilă, [...]
2. Voinţa majorităţii - principiu al democraţiei constituţionale
2.1. [...] binele comunităţii a fost echivalat cu voinţa majorităţii, întrucât aceasta răspunde cel mai bine dreptului la autodeterminare a individului în cadrul vieţii în comunitate.
Definirea democraţiei ca "guvernare de către şi pentru popor" implică o guvernare realizată de către majoritate, în acord cu dorinţele sale, deoarece aceasta se situează mai aproape de idealul unei voinţe unitare decât guvernarea realizată de o minoritate. În interpretarea majoritaristă a definiţiilor fundamentale ale democraţiei se afirmă că aceasta înseamnă "guvernarea de către majoritatea poporului". Cu alte cuvinte, majorităţile trebuie să guverneze şi minorităţile trebuie să se exprime şi, eventual, să se opună. [...] DECIZIA FINALĂ TREBUIE SĂ REFLECTE VOINŢA MAJORITĂŢII CETĂŢENILOR, manifestată direct sau mediat.
Principiul majorităţii este singura consecinţă posibilă a modelului democratic, care stipulează existenţa unor cetăţeni cu drepturi politice depline, care cunosc totodată conflictele de opinie şi de interese de la nivelul societăţii. Suveranitatea poporului nu poate fi concretizată decât prin respectarea principiului majorităţii ca bază a tuturor acţiunilor politice. [...] Acesta este motivul pentru care democraţia modernă nu poate fi o autoguvernare a poporului, ci poate fi realizată doar pe baza asumării conducerii de către REPREZENTANŢII CETĂŢENILOR, DESEMNAŢI ÎN URMA REZULTATELOR OBŢINUTE la alegerile generale, libere, egale şi secrete şi CARE REFLECTĂ VOINŢA MAJORITĂŢII CORPULUI ELECTORAL.
2.2. [...] principala consecinţă a naturii elective a mandatului reprezentativ şi a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv "majoritatea decide, opoziţia se exprimă". Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societăţii. [...] Aplicarea principiului "majoritatea decide, opoziţia se exprimă" asigură, pe de o parte, legitimitatea guvernării şi, pe de altă parte, condiţiile pentru realizarea alternanţei la guvernare (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Mai mult, principiul deciziei majoritare rezultă din caracterul pluralist şi democratic al statului român, consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituţie, [...] (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005).
MAJORITATEA, întrucât EXPRIMĂ OPŢIUNEA MAJORITARĂ A CORPULUI ELECTORAL, este legitimată să decidă asupra măsurilor necesare îndeplinirii programului său politic, fiind cea care a învins în alegeri. »
În primul tur de scrutin, voturile se împart intre mulţi candidaţi şi există posibilitatea să devină primari persoane care obţin, de exemplu, 15% din voturile valabil exprimate.
Potrivit formei actuale a articolului nr.101 din Legea nr.115/2015, unii cetăţeni vor fi guvernaţi de primari reprezentativi, aleşi cu 50%+1 din voturile valabil exprimate, iar alţi cetăţeni vor fi guvernaţi de primari lipsiţi de reprezentativitate.
Dacă judecătorii CCR vor constata neconstituţionalitatea articolului nr.101 alineatul (2) şi (3) din Legea nr.115/2015 privind alegerile locale, îi revine legiuitorului ordinar sau celui delegat SĂ STABILEASCĂ PROCEDURA DE VOT ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ FIE ASIGURATĂ ALEGEREA FIECĂRUI PRIMAR CU CEL PUŢIN MAJORITATEA SIMPLĂ A VOTURILOR.
Pentru a evita situaţii discriminatorii între cetăţeni, ce pot fi create de alegerea unor primari cu majoritatea simplă la primul tur de srutin şi alegerea altor primari cu un număr de voturi ce reprezintă procente foarte mici din numărul voturilor valabil exprimate, este necesar ca judecătorii CCR să-i acorde legiuitorului posibilitatea de a stabili, în regim de urgenţă (în Parlament sau prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului), MODALITATEA DE VOT ÎN BAZA CĂREIA TOŢI PRIMARII VOR FI ALEŞI CEL PUŢIN CU MAJORITATEA SIMPLĂ, adică să aleagă soluţia legislativă ce nu crează discriminări.
Dacă judecătorii CCR vor declara neconstituţionale alineatele (2) şi (3) ale articolului nr.101 din Legea nr.115/2015 privind alegerile locale, va fi necesară adoptarea soluţiei legislative în baza căreia PRIMARII SĂ FIE ALEŞI CU MAJORITATEA SIMPLĂ (50%+1 din voturile valabil exprimate).
SOLUŢIA LEGISLATIVĂ CE VA FI ADOPTATĂ VA TREBUI SĂ NU FIE CONTRARĂ PRINCIPIULUI CONSTITUŢIONAL AL STATULUI DE DREPT, CI SĂ CREEZE CONDIŢIILE NECESARE PENTRU CA FIECARE COMUNITATE LOCALĂ SĂ ÎŞI POATĂ EXPRIMA VOINŢA SUVERANĂ PRIN ALEGEREA UNOR PRIMARI REPREZENTATIVI.
Pentru respectarea democraţiei constituţionale, este necesar ca inclusiv în unităţile administrativ-teritoriale, cetăţenii români să beneficieze de o guvernare locală reprezentativă şi legitimă, stabilită pe baza unei majorităţi simple.
În situaţiile în care cineva obţine 50%+1 dintre voturi in primul tur, NU mai este necesar să fie organizat al doilea tur în respectiva unitate administrativ-teritorială.
Lipsa reprezentativităţii primarilor va putea determina o avalanşă de referendumuri locale, iar Curtea Constituţională va fi asaltată cu verificarea procedurilor şi confirmarea rezultatelor, conform art.146 lit. i) din Constituţie. Aşadar, Curtea Constituţională are ocazia să oprească provocarea unui haos naţional după alegerile locale, la care se poate ajunge prin declanşarea a numeroase referendumuri locale urmate de noi alegeri locale.

CCR a fost sesizată de către Tribunalul Bucureşti şi va analiza consituţionalitatea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin

Liviu Avram, jurnalist:

"M-A REVOLTAT MANIERA ÎN CARE ÎNTREAGA CLASĂ POLITICĂ A ABORDAT PROBLEMA ALEGERII PRIMARILOR ÎNTR-UN SINGUR TUR şi a trebuit să îmi creez un cadru procesual ca să aduc acestă chestiune în faţa CCR. Şi atunci, am căutat în lege un articol care să poată fi contestat cât mai repede după ce se declanşează mecanismul electoral, în aşa fel încât CCR să aibă timp să se pronunţe până la alegeri iar legea să fie corectată.”

Jurnalistul a depus acțiunea la Tribunalul Bucureşti vineri, 15 aprilie 2016:

”Pe contencios electoral, cererile se judecă în 48 de ore”, a precizat el.

În articol, la acest link, găsiţi toate motivele de neconstituţionalitate invocate: http://adevarul.ro/news/politica/alegerea-primarilor-intr-un-singur-tur-argumentatia-integrala-ajunge-curtea-constitutionala-1_571393695ab6550cb813b605/index.html

La termenul din 11.04.2016, Curtea de Apel Bucureşti poate să trimită excepţia de neconstituţionalitate la CCR

DECLARAŢIA COPREŞEDINTELUI PNL, ALINA GORGHIU, DESPRE PROCESUL ÎN CARE CURTEA DE APEL BUCUREŞTI POATE SĂ TRIMITĂ LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ (CCR) EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE PRIVITOARE LA ORGANIZAREA ALEGERILOR LOCALE ÎNTR-UN SINGUR TUR DE SCRUTIN, STABILIT PRIN HOTĂRÂRE A GUVERNULUI ROMÂNIEI LA DATA DE 5 IUNIE 2016:

"Așteptăm intrarea într-o nouă etapă a procedurii pe care am declanșat-o pentru a demonstra că alegerea primarilor într-un singur tur este neconstituțională. Luni vom afla dacă instanța va sesiza CCR în această privință. Pentru PNL‬, lucrurile sunt clare: alegerea cu minimum 50% plus unu din voturi este singura formulă prin care un primar îndeplinește condiția de reprezentativitate și legitimitate din Constituție. Pentru ca primarii din toate comunitățile să îndeplinească această condiție, este nevoie de două tururi de scrutin."
https://www.facebook.com/alinagorghiu/videos/vb.821269587938298/1080318852033369/?type=2&theater

Primul termen de judecată în dosarul nr.1652/2/2016 va fi la data de 11 aprilie 2016.

Dosarul poate fi găsit la acest link:
http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000334048&id_inst=2

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit termenul de judecată la care PNL va putea sesiza Curtea Constituţională

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a stabilit termenul de judecată la care Partidul Naţional Liberal (PNL) va putea cere sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate privitoare la organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, la data de 5 iunie 2016, dată stabilită prin Hotărâre a Guvernului României.

Primul termen de judecată în dosarul nr.1652/2/2016 va fi la data de 11 aprilie 2016.

Dosarul poate fi găsit la acest link:
http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000334048&id_inst=2

Acţiune iniţiată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, cu scopul sesizării Curţii Constituţionale

În data de 9 martie 2016, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Partidul Naţional Liberal a iniţiat acţiunea de anulare a prevederii din Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea alegerilor locale la data de 5 iunie 2016, într-un singur tur de scrutin.

Dosarul nr.1652/2/2016, în care PNL depune cerere de sesizare a Curţii Constituţionale (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate privitoare la organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, poate fi găsit la acest link:
http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000334048&id_inst=2

răspuns de la Administraţia Prezidenţială la petiţia din 24.01.2016

Am primit mesajul transmis pe adresa de poştã electronicã a Administraţiei Prezidenţiale la data de 24 ianuarie 2016 şi am reţinut punctul dumneavoastrã de vedere şi propunerea de organizare a unor consultãri politice pe tema alegerilor locale în douã tururi de scrutin.

Cu stimã,

PNL va invoca neconstituţionalitatea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin

     Articolul nr.101 alineatul (2) din legea nr.115/2015 privind alegerile locale, este NECONSTITUŢIONAL, deoarece prevede desemnarea primarilor la primul tur de scrutin al alegerilor locale, NEFIIND ASIGURATĂ RESPECTAREA PRINCIPIULUL MAJORITĂŢII, în temeiul căruia stabilirea primarilor ar trebui să aibă la bază votul majorităţii simple a cetăţenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, care se prezintă la vot şi votează valabil.    

   PRINCIPIUL MAJORITĂŢII este UN PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL DEMOCRAŢIEI. În conformitate cu PRINCIPIUL MAJORITĂŢII, orice decizie este luată pe baza votului majorităţii. 

   VOINŢA MAJORITĂŢII este principiul după care se definește democrația constituțională. Prima prevedere legală prin care a fost încălcat principiul majorităţii, este reglementarea în baza căreia primarii pot fi aleşi în primul tur de scrutin.    

   NECONSTITUŢIONALITATEA REGLEMENTĂRII ÎN BAZA CĂREIA PRIMARII SUNT ALEŞI ÎNTR-UN SINGUR TUR DE SCRUTIN, ESTE CONFIRMATĂ DE EXPLICAŢIILE JUDECĂTORILOR CURŢII CONSTITUŢIONALE CUPRINSE ÎN Decizia CCR nr.209 din 7 martie 2012 (https://www.ccr.ro/files/products/D0209_12.pdf) , Decizia CCR nr.601 din 14 noiembrie 2005 (https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/Decizia%20Curtii%20Constitutionale%20601.2005.pdf) şi în opiniile separate formulate de către preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean şi de către judecătorii CCR  Daniel-Marius Morar şi  Mircea-Ştefan Minea la Decizia CCR nr.334 din 26 iunie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/D0334_13.pdf) şi la Decizia CCR nr.471 din 14 noiembrie 2013 (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_471_2013.pdf)    

   În primul tur de scrutin, voturile se împart intre mulţi candidaţi şi există posibilitatea să devină primari, persoane care obţin 15% din voturile valabil exprimate. Dacă vor fi stabilite 2 tururi de scrutin pentru alegerile locale, în situaţiile în care cineva obţine 50%+1 din voturi in primul tur, NU va mai fi organizat al doilea tur în respectiva unitate administrativ-teritorială.    

   În scopul ocrotirii şi valorificării în mod concret a drepturilor şi principiilor statuate în Constituţia României, SE IMPUNE CA, ÎN CEL MAI SCURT TIMP, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ (CCR) SĂ AIBĂ POSIBILITATEA DE A ANALIZA  ART.101 ALIN.(2) DIN LEGEA NR.115/2015, raportându-se la ordinea constituţională din România, menţinerea unei prevederi legale neconstituţionale în domeniul electoral, aducând grave prejudicii democraţiei şi statului de drept.    

   Modul de organizare a alegerilor locale NU este doar o dispută politică, ci prezintă interese pentru alegătorii care doresc să-şi exercite votul în mod democratic, iar voturile lor să fie materializate prin alegerea unor primari legitimi, care să fie aleşi în conformitatea cu principiul reprezentativităţii şi cu principiul majorităţii.

   Declaraţia copreşedintelui PNL, Alina Gorghiu, referitoare la faptul că PNL va ataca Hotărârea Guvernului privitoare la alegerile locale, în instanţa de contencios-administrativ, unde va invoca excepţia de neconstituţionalitate a prevederii legale conform căreia primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin: https://www.facebook.com/alinagorghiu/videos/vb.821269587938298/1037523966312858/?type=2&theater

   La cererea PNL, instanţa de contencios administrativ va sesiza CCR cu excepţia de neconstituţionalitate, aceasta fiind singura modalitate prin care CCR se poate exprima cu privire la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin,  fiindcă Avocatul Poporului NU vrea să sesizeze CCR pentru ca judecătorii CCR să-şi spună părerea despre alegerea primarilor la primul tur de scrutin, fără posibilitatea organizării altui tur de scrutin cu scopul de a fi întrunită majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

   După ce CCR va declara că NU e constituţional un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor, pe baza motivelor explicate în deciziile CCR pe care le-am menţionat mai sus, Guvernul va trebui să emită o OUG în conformitate cu decizia CCR.

Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Cum să promovați o petiție?

• Partajați petiția pe peretele Facebook și pe grupurile care au legătură cu subiectul petiției.
• Contactați-vă prietenii
  1. Scrieți un mesaj în care explicați de ce ați semnat această petiție, având în vedere că este mai probabil ca oamenii să o semneze dacă înțeleg importanță subiectului la care face trimitere.
  2. Copiați și lipiți adresa web a petiției în mesajul dumneavoastră.
  3. Trimiteți mesajul folosind e-mail, SMS, Facebook, WhatsApp, Twitter, Skype, Instagram și LinkedIn.