Semnatarii acestei petitii, ne adresam Guvernului Romaniei, deoarece:

Considerăm inadmisibil ca activități de explorare/exploatare a gazelor de șist să fie permise în localitatea și stațiunea balneo-climatică Băile Felix din județul Bihor. Localitatea administrată de comuna Sînmartin din a cărei componență face parte se află la 8 km de municipiul Oradea. Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privința numărului locurilor de cazare din România. Utilizarea apelor termale, potrivit izvoarelor istoriografie în această localitate datează de peste 1000 de ani. Prezența unor situri protejate de interes comunitar, național și local ne obligă la un respect față de acestea. Vulnerabilitatea acestor areale senzitive este crescută, orice activitate antropică poate periclita existența acestora.

Considerăm deasemenea necesară informarea publicului cu privire la riscurile de sănătate pe care această activitate le poate induce. Cu atât mai mult stațiunea Băile Felix reprezintă un pol național balnear frecventat mai ales în scopuri curative iar activitățile de explorare/exploatare va dauna nu doar rezidenților sau locuitorilor municipiului Oradea ci întregii țări.

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, Danemarca, Olanda au instituit moratorii, si de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorita fracturarii hidraulice, activitatea este momentan suspendată.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage  gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracturare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă.

Datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substante. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:

58  de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice

6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)

substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;

17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;

38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;

8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;

6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;

7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;

5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.

Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:

Apă potabilă şi ape subterane contaminate;

Soluri toxice şi radioactive;

Poluarea aerului;

Cutremure şi alunecări de teren;

Cancer şi boli incurabile pentru oameni;

Distrugerea florei şi a faunei;

Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Boli

„Nu am moștenit Pământul de la părinți, ci l-am împrumutat de la copii“

„Trebuie să începem să luăm decizii înțelepte“

Semnatarii acestei petiții cerem interzicerea explorării/exploatării gazelor de șist în stațiunea Băile Felix, comuna Sânmartin, județul Bihor, România.

Asociația Ecoplanning    Contactați autorul petiției