Jos timbrul de pe carte!

Țin să vă spun că nu o să merg cu lista la Parlement sau să o dau presei etc. Semnarea acestei petiții e o formă de protest care nu va angajează în nici un fel. Doar ca act de solidaritate. Iar timbrul acesta cultural se va aplica și pentru concerte, spectacole, filme...Cu alte valori, desigur. Eu ma refer la timbrul literar însă sunt mulți cei ce vă pot exemplifica din alte domenii artistice.

Din 1990 până în prezent nu am văzut un gest, o lege care să sprijine cultura, atâta câtă mai e în țara asta. Cine îndrăznește să mai facă un act cultural o cam face pe propria piele - nu mă refer aici la unele fundații, asociații, edituri care au ca obiect de activitate afacerea în numele culturii. Artiștii sunt prost plătiți, teatrele se închid, librăriile dispar...

În 2009 mi-am făcut o editură. Editura Cununi de stele. În plină criză economică. Am înființat-o ca să pot publica opera profesoarei mele, Amita Bhose, prima traducătoare a lui Eminescu în Asia, eminescolog, profesor, traducator, scriitor. Un om care și-a dat doctoratul în Eminescu, a îngrijit manuscrisele lui Eminescu, a cercetat opera eminesciană și din dragoste pentru cultura română s-a stabilit în România, slujind-o, timp de 30 de ani, „cu inteligența și condeiul ei, mai mult decât, poate, mulți români”? (citat din doamna Zoe Dumitrescu Bușulenga). Am făcut-o pentru că multe edituri mi-au răspuns, când le-am propus publicarea cărților despre Eminescu: ”Cine mai citește Eminescu?” Știau ele ce știau. În primul an de funcționare, am plătit impozit forfetar 500 de euro, deși eu n-am avut încăsări de 500 de euro tot anul. Din ce i-am plătit? Din economiile familiei mele.

Ca mine mai sunt mulți. Oameni care vor să facă un gest mic pentru o cultură mare. A României. Din păcate, oamenii aceștia nu sunt și la guvernare. Interesele lor nu cuprind și cultura. De ce? De ce oare, când e așa de frumos să fii instruit, să-ți poți cumpăra o carte, să te bucuri de un spectacol, să știi că ai copii care iubesc să citească, să învețe?

Din 1994, editurile plătesc Uniunii Scriitorilor - „asociație neguvernamentală, nonprofit” - 2% din valoarea unei cărți belestristice, sub formă de timbru literar.  La o carte de 10 lei, valoarea unui timbru literar este de 0,2 lei, de exemplu, bani care se duc într-un cont al US, spre „susținerea culturii”. Lăsând la o parte lipsa de transparență a US, care nu a comunicat vreodată valoarea încasată și nu a arătat cum și unde a investit acești bani, de curând, invocând faptul că unele edituri nu plătesc timbrul literar, a inițiat, împreună cu alte asociații culturale, un proiect care modifică actuala lege. În ceea ce privește timbrul literar de pe carte, acesta ar avea valoare fixă, de un leu, s-ar cumpăra din momentul în care editorul ar tipări cartea și s-ar aplica pe fiecare carte. Astfel s-ar evita evaziunea fiscală pe care o bănuiește US.

Dacă eu, ca editor, tipăresc 500 de cărți ale unui titlu, voi fi nevoită să cumpăr 500 de timbre de 1 leu și să le aplic pe fiecare carte. Cărțile le voi vinde, de le voi vinde, în ani.

Pe de altă parte, dacă voi vinde o carte cu 5 lei, înseamnă că 20% din prețul cărții îl va reprezenta timbrul literar - 1 leu.

În condițiile în care prețul mediu pentru tipărirea unei cărți este, pentru tiraje de câteva sute de exemplare, de 4-8 lei - deci din 10 lei, cât aș vinde o carte, tipărirea costă cel puțin 4 lei - 40%

În condițiile în care librăriile au comision de 30-50% (mai mult spre limita maximă decât cea minimă) din prețul de vînzare al unei cărți.

În condițiile în care o carte are tva de 9%

În condițiile în care autorul cărții primește cel mult 12% din prețul unui exemplar

În condițiile în care există un timbru literar de 2%

În condițiile în care editura, dacă este microîntreprindere, mai plătește și 3% impozit pe încasări

Ei bine, având în vedere toate aceste condiții, faceți calculul și vedeți ce mai rămâne. Dacă rămâne.

Și peste toate acestea va veni un timbru literar de 1 leu. Aplicat pe cărți, dinainte, ca pe țigări. Diferența între pachetele de țigări și cărți e că de multe ori librăriile se desființează, spre deosebire de cârciumi, și nu mai dai de urma librăriei sau a difuzorului de carte. Rămîi și fără cărți, și fără banii încasați de pe vânzări, și cu banii dați pe timbre literare, de 1 leu pe carte.

Justificarea măririi valorii timbrului literar a fost faptul că unele edituri nu plătesc timbrul și atunci US se vede nevoită să-l modifice. Așadar, o taxă pe care s-o suporte tot cei corecți. De ce nu sunt sancționați cei ce nu respectă legea?

De ce nu se adună acești bani, de sprijinire a culturii - care sprijin? - din amenzi, din averi furate, din taxelepentru viciu? De ce nu plătesc, cei care încalcă legea, și o taxă pentru cultură?

De ce se iau bani - cum e acest timbru literar de 1 leu -  tot de la cei care încearcă să facă un gest, cât de mic, pentru cultură?

O să spuneți - Ei, na, e un leu, ce mare lucru! Ia platiți dvs câte un leu de fiecare dată când cumpărați ceva - să vedeți, e mult,  e puțin? Când luați o pâine de 3 lei mai dați un leu, o să vedeți la ce sumă o să ajungeți în ritmul ăsta.

Uniunea Scriitorilor are ca vicepresedinte pe Varujan Vosganian, senatorul care a plâns în plenul Senatului ca să nu i se ridice imunitatea pentru a putea fi cercetat. Pe lângă faptul că deja aruncă o umbră asupra US, dacă ar fi fost un om onest ar fi spus - Da, cercetați-mă, sunt curat.

Uniunea Scriitorilor o reprezenta interesele cuiva. Nu ale editorilor, asta e clar. Un timbru de un leu aplicat pe o carte  înseamnă, prin analogie cu produsele pe care se aplică aceste timbre - țigări și băutură - un viciu.

Cultura nu e un viciu. 

În condițiile de mai sus inițiez actuala petiție. Ca protest față de impozitarea suplimentară a culturii.

Nu dorim timbre pe cărți.

Jos timbrul de pe carte! Iar pentru timbrul actual, Uniunea Scriitorilor să facă bine să prezinte un raport cu banii încasați și cum i-a cheltuit. Pe cine și cum a sprijinit. Dacă a sprijinit.

E petiția celor care doresc să trăiască frumos în țara asta. Corect, cinstit.

E petiția celor mici și mă asemăn țăranului cu mâinile bătătorite care se uită neputincios la roșiile lui frumoase și sănătoase, pentru că în supermarket nu li se face loc. Vom rămâne cu proiectele noastre frumoase, pentru că nu vom avea cum să le înfăptuim.

Dacă vă regăsiți în cele ce am scris, atunci vă rog să semnați. Pentru voi și cei dragi voua.

 Carmen Mușat-Coman (atenție, NU sunt Carmen Mușat de la Observatorul cultural)

editura Cununi de stele

e-mail: office@edituracununidestele.ro

www.edituracununidestele.ro

www.amitabhose.net

Carmen Musat-Coman    Contactați autorul petiției